Cum a aparut ISIS (Statul Islamic) in Siria – Partea a II-a

Factorul libanez                                      

Lebanon_religious_groupsÎn ceea ce privește factorul libanez, concomitent cu decizia de a ajuta jihadiștii suniți în Irak și Siria, s-a decis si sprijinirea elementelor libaneze anti-Hezbollah, fie ele la nivel guvernamental (guvernul Siniora) fie grupări etnice (ex druzi) sau militanți suniți salafiști legați de al Qaeda. Aceste elemente, arata Hersh pe baza unor informații din surse militare și de intelligence (CIA, MI6) au primit finanțare de la guvernul libanez care la rândul său a fost finanțat de Arabia Saudită și SUA “americanii au oferit atât suport politic cât și financiar. Saudiții conduc dar există și implicare americană”

“I-am spus lui Cheney că unii oameni din lumea arabă, în special egiptenii – a căror conducere sunită s-a luptat cu Frăția Musulmană timp de decenii – nu vor agrea să spijinim Frăția, dar, dacă nu atacați Siria, în Liban ne vom confrunta cu Hezbollah, într-o luptă pe care s-ar putea să nu o câștigăm”.

În finalul analizei sale Hersh reproduce fragmente din interviul pe care i l-a acordat Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah, în luna decembrie 2006, deci înaintea izbucnirii primăveriii arabe și a războiului din Siria. Având în vedere evoluțiile din regiune în anii care au urmat, afirmațiile lui Nasrallah sunt cu atât mai interesante.

La momentul interviului, la sârșitul anului 2006, urmare a rezultatelor din confruntarea militară cu Israelul șeicul se afla la apogeul popularității sale în lumea arabă, atingând un statut similar cu acela al lui Nasser in anii care au urmat naționalizării Canalului de Suez. În lunile următoare însă, datorită unor factori care țin de fragmentarea (cu ajutor extern) a lumii arabe s-a încercat influențarea opiniei publice și acreditarea sa nu ca și un simbol al unității arabe ci ca un participant la un război sectar.

nasrallah

În interivu Nasrallah afirmă ca răpirea soldaților israelieni nu a fost efectuată cu scopul de a declanșa un război regional, Hezbollah nescontând pe o reacție atât de dură a guvernului israelian: “am capturat prizonierii pentru schimb”. Nasrallah acuză SUA și Israelul de încercări deliberate de fragmentare a lumii islamice: “in opinia mea există o campanie mediatică uriașă pentru a instiga o parte împotriva celeilalte. Cred că totul este pus in practică de serviciile americane si israeliene”. De asemenea a mai afirmat că in ciuda presiunilor sectare acuzate de intervenția din Irak, Hezbollah a încercat să oprească extinderea acestor tensiuni în Liban. Tot în opinia sa “scopul final al SUA și al Israelului este redesenarea hărții in regiune. Există epurări etnice și religioase. Crimele si relocările zilnice care au loc în Irak au ca și scop împărțirea Irakului în trei părți care vor fi sectare și purificate etnic. Într-un an, maxim doi, vor fi zone exclusiv sunite, șiite si kurde. Există temeri că și Bagdadul va fi împărțit într-o zona sunită și una șiită. Mai mult decât atât, tendința va fi extrapolată și în Liban. Va exista un stat sunit, unul alawit, unul creștin și unul druz. Nu știu dacă va exista un stat șiit … ideea este de a-i forța pe șiiții libanezi și sirieni să se relocheze in sudul Irakului. Nu sunt sigur dar simt asta….”[1]

 

Harta – Împărțirea sectară a Bagdadului între 2005 și 2007

 Baghdad_change_2005_2007_crop2

Harta – Posibila apariție a unui stat sunit între Siria și Irak

sunni-shia-kurd_state_crop

Fragmentarea ar lăsa Israelul înconjurat de “state mici și liniștite”. “Vă pot asigura că regatul saudit va fi de asemenea fragmentat după cum vor fi și statele nord-africane. Vor fi doar state mici împărțite pe confesiuni. Cu alte cuvinte Israelul va fi cel mai important și puternic stat într-o regiune care a fost divizată în state etnice și confesionale. Acesta este noul Orient Mijlociu.”[2]

 

Redirecționarea din 2006 văzută din perspectivă istorică    

Evoluțiile politice din ultimii opt ani, deci de la momentul publicării analizei lui Hersh și de la interviul acestuia cu liderul Hezbollah tind să confirme afirmațiile acestora. De altfel, Richard Armitage, fost subsecretar de stat al SUA îl caracteriza pe Nasrallah ca fiind “din punt de vedere al PR-ului și al jocului politic – cel mai deștept om din Orientul Mijlociu”, apariția ISIS cu larga complicitate a vecinilor Siriei (Turcia, Iordania) și cu finanțare din Arabia Saudită și Qatar se circumscrie cu exactitate scenariului expus pe larg de analistul american și intuit de secretarul general Hezbollah.

Ocupând o zona intermediară între Irakul șiit și aliații sirieini, ISIS fragmentează din punct de vedere logistic coridorul Iran – Bagdad – Damasc – Libanul de Sud acesta fiind unul din obiectivele pe termen scurt ale scenariului explicat.

Putem considera în analiza evenimentelor petrecute în ultimii opt ani că promisiunea saudită de manevrare a extremiștilor slaafiți exclusiv spre inamicii SUA și ai Israelului a fost până în prezent îndeplinită, cu mici excepții luptele fiind purtate în general împotriva guvernelor de la Bagdad si Damasc favorabile Iranului și împotriva populației civile non-sunite.

 

Evoluții si reevaluări recente.              

Dezvoltările recente confirmă variante secundare ale planului de resuscitare salafistă întocmit pe filiera americano-saudită. În conformitate cu planul de acțiune agreat inițial a fost declanșată o revoltă de tipul primăverii arabe contra regimului sirian, scenariul având foarte multe elemente comune cu loviturile de stat orchestrate de CIA contra regimului lui Mossadegh în Iran (1953 – Operation Ajax), Guatemala (1954) etc respectiv lunetiști, asasinate în ambele părți, cu scopul de a provoca tensiuni si resentimente puternice, alimentarea tensiunilor sectare etc.

Conform unor analize recente[3]conflictul sirian a silit Hezbollah spre o mutație de la o mișcare de rezistență la una post-rezistență odată cu implicarea acesteia în lupte armate în afara conflictului arabo-israelian. Într-adevăr începând cu anul 2013 Hezbollah s-a implicat activ pe frontul sirian, în special în luptele pentru al Qusair și Qalamoun unde implicarea armatei regulate siriene a fost limitată la suport de artilerie și aerian. Mai mult decât atât Hezbollah a preluat inițiativa în luptele din triunghiul Daraa, Quneitra și zona de sud-vest a provinciei Damasc.

Prin depășirea situației critice din vara anului 2013, planul inițial americano-israeliano-saudit a fost blocat existând nevoia unei intervenții militare de proporții pentru înlăturarea regimului al Assad. Pretextul pentru o astfel de intervenție a fost oferit de folosirea unor arme chimice în luptele dintre rebeli și forțele guvernamentale. Evident opoziția anti-Assad și sponsorii acestora au solicitat imediat o intervenție militară în Siria pentru “protejarea populației civile de regimul Assad care își omoară proprii cetățeni”.

Confruntat cu o opoziție fermă a Rusiei în cadrul Consiliului de Securitate, presedintele Obama a evitat luarea unei decizii unilaterale trimițând decizia către Congres.

Supraviețuirea regimului Assad și blocarea de către Rusia a scenariului în trei trepte anti-iranian (1. Neutralizarea Siriei, 2 Anihilarea Hezbollah 3. Atacarea Iranului) a produs o situație de blocaj generalizat pe teatrul de acțiune din Orientul Mijlociu.

Deși axa Iran, Irak, Siria, Hezbollah nu a fost suprimată, forțele islamiste stăpânesc efectiv o bună parte din zona sunita irakiană si estul Siriei, fiind în permanență sprijinite financiar și logistic de aliații SUA.

Într-un recent interviu acordat CNN[4] generalul american Wesley Clark admitea deschis că “prietenii și aliații nostri au finanțat ISIS pentru a distruge Hezbollah-ul”. Ne aflăm la ora actuală într-o situație în care se poate vorbi din ce în ce mai puțin de un război civil sirian confruntarea de pe acest teatru de acțiune luând aspectul unei lupte între forțele guvernamentale multi-etnice și multi-religioase și un conglomerat jihadist cu elemente mercenare venite din Europa de Vest, Caucazul de Nord, lumea arabă si nordul Africii.[5]

Faza actuală a conflictului deși deviază de la planurile inițiale arătate de Hersh în 2007 crează o oportunitate de tipul “crează o criză pentru a necesita o intervenție”. Ororile ISIS la adresa diverselor minorități (iazigi, kurzi, creștini, alawiți) dau prilejul unui nou discurs public intervenționist “în apărarea drepturilor omului”. Deși intervențiile militare reale asupra unui ISIS care “ar fi deviat de la conduita convenită inițial” nu pot fi excluse este greu de acceptat că SUA/ Israel își vor distruge propria creație înainte de a-și fi atins scopul, respectiv anihilarea inamicului principal.

refugiati

 

 

 

 

[1] Hersh

[2] Ibidem

[3] Amal Saad – Al Akbar 13 Feb 2015

[4] Wesley Clark – Our friends and allies founded ISIS to destroy Hezbollah https://www.youtube.com/watch?v=QHLqaSZPe98

[5] Un articol apărut in 23 Feb 2015 în The Independent sub semnătura lui Patrick Cockburn confirmă cele de mai sus și aproximează că salariile lunare primite de militanții ISIS încep la cca $350/ soldat și $800/ ofițer sursa banilor fiind statele bogate din Golf.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*