De ce s-a scumpit petrolul? Ce se va întâmpla în continuare?

De Conf. Dr. Nicolae Țăran

În opinia mea, există patru factori esențiali care au determinat dublarea prețului petrolului în ultimile săptămâni. În primul rând, creșterea consumului mondial de hidrocarburi din perioada 2006 – 2016 a devansat creșterea demografică din aceeași perioadă. Astfel, consumul de gaz a crescut în perioada menționată cu 24,5% , cel de petrol cu 10,9%, în timp ce populația globului a crescut cu 10,5% (6,624 miliarde în 2006 vs 7,323 miliarde în 2016)1,2.

Resurse energetice          Consum global (mtep, 2016)
   2006    2016 RC (%)
Petrol 3984,2   4418,2 10,9
Gaz natural 2573,0 3204,1 24,5
Cărbune 3293,9   3732,0 13,3
NHR 1415,6 1922,0 35,8
Total 11266,7 13276,3 17,8

 

mtep – milioane tone echivalent petrol; NHR – resurse nucleare, hidroelectrice suu regenerabile; RC – rate de creștere. Sursa: BP Statistical Review of Wrld Energy, 2017.

Pe de altă parte, prăbușirea prețului petrolului în perioada 2014 – 2016 a determinat falimentul producției de hidrocarburi din zăcămintele americane și canadiene de șisturi bituminoase. În al treilea rând, nimicirea de către militarii sirieni, irakieni, iranieni și ruși a jihadiștilor care au invadat Siria și Irakul după 2011 a determinat stoparea celei mai mari contrabande cu petrol din toate timpurile. În sfârșit, reducerea semnificativă, începând cu luna septembrie a anului trecut, a producției de petrol a OPEC și a Rusiei, ca urmare a unor negocieri ruso-saudite care au avut loc la Kremlin, a accelerat creșterea prețului petrolului de la aproximativ 35 de dolari per baril la 70 de dolari per baril.

În aceste condiții, ne putem întreba: cât de sustenabil, pe termen mediu sau lung, este actualul preț al petrolului? Evident, formularea unui răspuns la această întrebare implică o analiză prealabilă a structurii cererii și a afertei de pe piața globală a țițeiului.

Nota bene, distribuția cererii și a ofertei mondiale de țiței este o distribuție malformată, ca să nu spun monstruoasă. De ce? Pentru că piața globală a petrolului implică consecințe și disfuncții la fel de periculoase ca și în cazul sistemului financiar global, un sistem pe care Yanis Varoufakis l-a comaparat cu făptura monstruoasă din legenda elenă a Minotaurului3. Datele prezentate în continuare reflectă în mod indubitabil cât de inspirat a fost Varoufakis atunci când a recurs la celebra sa alegorie.

Într-adevăr, datele din tabelul care urmează reflectă faptul că SUA, țările din UE 28, China, Japonia, India și Coreea de Sud consumă 58,3% din producția globală de petrol. Pe de altă parte, aceste țări, unde trăiesc 50,7% din locuitării planetei, importă 66,8% din țițeiul pe care îl consumă deoarece dețin doar 4,4% din rezervele mondiale de țiței! Și ca și cum toate aceste disfuncții nu ar fi suficiente, trebuie menționat faptul că Arabia Saudită, Rusia, Irakul, Emiratele Arabe Unite, Iranul, Kuwitul, Canada și Venezuela beneficiază de 15,2% din consumul mondial de țiței, de 77,6% din exporturile mondiale de țiței și de 81,4% din rezervele mondiale de petrol, deși în aceste țări trăiesc doar 5,1% din locuitorii planetei1,2,4. Cu alte cuvinte, 5,1% din locuitorii planetei dețin 81,4% din rezervele globale de petrol și beneficiază de 77,6% din exporturile mondiale de aur negru! De necrezut, nu?

 

 

Eșantion                                        milioane tone (2016)
Rezerve Producție Consum Excedente
UE 28     700    70,8 613,3 -542,5
China  3500 199,7 578,7 -379,0
SUA  5800 543,0 863,1 -320,1
Japonia        –      – 184,3 -184,3
India     600    40,2 212,7 -172,5
Coreea de Sud        –      – 122,1 -122,1
Total 10600 853,7 2574,2 -1720,5
Arabia Saudită   36600 585,7   167,9    417,8
Rusia   15400 554,3   148,0    406,3
Irak   20600 218,0     76,4    141,6
EAU   13000 182,4     43,5    138,9
Iran   21800 216,4     83,8    132,6
Kuweit   14000 152,7     22,0    130,7
Canada   27600 218,2   100,9    117,3
Venezuela   47000 124,1  28,7      95,4
Total 196000 2251,8 671,2 1580,6
Alte state   34100 1276,9 1137,0 104,1
Nivel global 240700 4382,4 4418,2    35,8

 

EAU – Emiratele Arabe Unite. Sursa: Ibidem.

Din această perspectivă, rolul dominant al Rusiei, în calitate de principal furnizor, precum și cel al Chinei, în calitate de principal importator de hidrocarburi, vor deveni tot mai vizibile în viitorul apropiat. De ce? Pentru că Rusia este în acest moment cel mai mare exportator de hidrocarburi (exporturile rusești de petrol au depășit 400 de milioane de tone, iar cele de gaz se apropie de nivelul de 200 de milioane tone echivalent petrol)1. Pe de altă parte, Rusia și China au lansat un proiect cu efecte devastatoare care implică cuantificarea în yuani și nu în dolari americani a schimburilor comerciale reciproce. Și nu în ultimul rând, trebuie subliniat faptul că Rusia a devenit în acest moment principalul furnizor de gaz lichefiat al Marii Britanii, al Olandei, al Franței și al…SUA. În aceste condiții, există suficiente motive să presupunem că actualul nivel al prețului petrolului nu va redeveni volatil în săptămânile care urmează.

În acest context, informația recent pusă în circulație de propagandiștii de la Reuters, conform căreia țările din UE pot să substituie gazul rusesc prin importuri de gaze lichefiate din SUA, este un fake news și nimic altceva. Cum ar putea livra companiile americane cantități semnificative de gaz lichefiat în Europa, dacă în 2016 consumul de gaz din SUA a depășit producția cu 25,5 milioane tone echivelent petrol (716,3 vs 690,8 milioane tone echivalent petrol)1?

Surse: 1. BP Statstical Review Of World Energy 2017; 2. U.S. Census Bureau, International Programs – Total Midyear Population for the World: 1950-2050; 3. Yanis Varoufakis, Minotaurul global. America, Europa și viitorul economiei globale, COMUNICARE:RO, București, 2017; 4. https://databank.worldbank.org/wdi.

Timișoara, 31 ianuarie 2018                                                                              Nicolae Țăran

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.