Ganduri dupa conferinta de la Berlin.   Partea I.        

Poate avea Romania interese distincte fata de SUA sau Europa de Vest?

image

La finalul saptamanii trecute am participat la Conferinta pentru Suveranitate de la Berlin, eveniment important asupra caruia voi reveni. Am fost sincer impresionat de calitatea referentilor, de marele numar de participanti (peste 1000) si de energia degajata din discutii.

Tema centrala a conferintei a fost nevoia Germaniei de a-si redobandi suvernanitatea pierduta odata cu infrangerea si ocupatia militara care au urmat celui de-al Doilea Razboi Mondial. Chiar si in prezent, Germania este tara cu cea mai numeroasa prezenta militara straina, in diversele baze militare americane de pe teritoriul german fiind prezenti in permanenta intre 40.000 si 60.000 de militari. Totodata nemtii sunt si cei mai supraveheati/ ascultati/ interceptati oameni de pe planeta, BND- Bundesnachrichtendienst transmitand toate datele in forma bruta catre NSA. Recent dezvaluitul scandal cu privire la interceptarea telefonului cancelarului Angela Merkel este bineinteles doar un varf al eisbergului de date care pleaca in timp real din Germania si Europa spre alte centre de analiza.

Sincer, nu m-am asteptat ca anumite aspecte sa fie puse atat de transant in discutie la o conferinta tinuta totusi in Germania, tara despre care organizatorii insisi spuneau ca e ocupata/ lipsita de suveranitate. Problema este insa lipsa timpului iar cei care gandesc realizeaza acest lucru. Noul val de emigratie din zona Orientului Mijlociu se pare ca a deschis ochii multora si a accelerat procese.

Alternativa la actiune o reprezinta disparitia nu numai a statelor nationale dar chiar si a popoarelor in sine. Daca se continuă pe calea actuala, popoarele europene vor disparea intr-un melanj babilonian turco-arabo-africano-european care va inghiti intregul continent iar cultura si civilizatia europeana cladite in atatea secole vor fi complet anihilate.

Desigur acest proces de distrugere a Europei este frumos ambalat ca si initiative pline de compasiune, iar cei care il prezinta sunt exact cei care cauzeaza aceste razboaie urmate de catastrofe umanitare.

 

Dar daca in multe cercuri politice europene se afirma ca tarile vechiului continent pot avea interese distincte de agenda elitelor globale, cum stau lucrurile in Romania?

Traim intr-o tara in care elita politica de dupa 1989 a fost incapabila sa genereze o agenda a intereselor nationale strategice, aceasta fiind suplinita de o tactica a supravietuirii politice prin aruncarea cat mai abjecta la picioarele mai-marilor timpului. Nimic nou, fanariotism in stare pura.

Mai deranjant pentru mine decat comportamentul “elitei” politice este incapacitatea elitelor intelectuale ale Romaniei de a genera un proiect si un discurs national suveranist. Sa spui la noi in tara ca exista zone in care Romania are un interes national distict de cel al Europei de Vest sau de cel american echivaleaza cu o erezie.

Cum stau totusi lucrurile, exista zone in care interesele romanesti sunt diferite de cele ale altor tari? Voi face o scurta trecere in revista:

Economic

Pentru firmele europene nu este de dorit o concurenta din partea unor firme puternice cu capital romanesc. Obiectivul, foarte normal de altfel, este acapararea pietei locale pentru desfacerea propriilor produse si folosirea fortei de munca de la noi din tara.

Astfel achizitionarea la pret cat mai redus sau disparitia unor firme precum COMTIM – cel mai mare combinat de carne din Europa inainte de ‘89, UCMR – una dintre primele trei uzine producatoare de echipamente pentru hidrocentrale din Europa, Oltchim si intreaga industrie petrochimica romaneasca – sunt in interesul concurentilor, nu si in propriul nostru interes.

Renuntarea la posibilitatea de achizitionare a gazului ieftin rusesc ca si la veniturile generate de tranzitul acestuia spre Europa Occidentala pot satisface niste considerente strategice americane insa sunt fatale multor industrii est-europene si afecteaza negativ consumatorul casnic.

La fel – exploatarea padurilor, disparitia micii proprietati rurale, mutarea industriilor poluante spre Est, existenta unei flote comerciale competitive sau a unui sistem bancar national – sunt tot atatea zone in care Romania, poate afirma ca are interese distince de cele ale aliatilor si partenerilor sai.

Militar

In scenariul unui conflict NATO-Rusia, interesul american si vest-european cere ca teatrul de operatiuni sa fie mutat cat mai spre est, daca nu in zona rusa, macar in zona Est-Europeana. Chiar si rusii ar prefera in scenariul putin probabil al unui razboi conventional un teatru de actiune in Europa de Est mai degraba decat in zona rusa. Este evident ca nu acesta este si interesul romanesc.

In paranteza fie spus, la Berlin s-a vorbit si despre decizia administratiei Reagan de impanzi Europa de Vest cu rachete cu raza medie de actiune, la mijlocul anilor ’80 si efectul acestei decizii asupra capacitatii mutuale de distrugere, element de baza in echilibrul strategic postbelic. (Rachetele cu focoase nucleare pornite din Germania de Vest puteau sa ajunga la Moscova in 8 minute, capacitatea de riposta a sovieticilor fiind pusa sub semnul intrebarii. In situatie similara,  pe timpul crizei rachetelor din Cuba, americanii au reactionat cu blocarea navala a Cubei si au amenintat cu declansarea celui de al treilea razboi mondial, conflictul fiind dezamorsat de negocierile Kennedy -Hrusciov)

Social-Cultural

Interesul Romaniei este sa aiba o crestere demografica sanatoasa, sa nu preia povara refugiatilor si sa-si mentina populatia in a carei educatie s-a investit masiv (medici, ingineri, personal calificat din toate zonele societatii).

Interesul partenerilor nostri eruopeni este de a prelua personalul calificat cat mai ieftin cu putinta si de a ne pune sa preluam o parte din efortul financiar si social al refugiatilor ne-europeni.

Pe plan cultural, cultura crestina-traditionala in care s-a nascut poporul roman este diametral opusa globalizarii si culturii hollywood-iene a mortii, in care libertate inseamna parada homosexualilor dezbracati („liberty parade”), a alege inseamna a avorta („right to choose”), iar libertate de expresie inseamna diseminarea neingradita a pornografiei („freedom of expression”).

Fata de toate cele de mai sus, concluzia poate fi una singura, a afirma ca Romania poate avea interese nationale distincte nu numai ca nu este o erezie, ci un adevar cu care trebuie sa se confrunte atat politicienii cat mai ales  societatea romaneasca in ansamblul ei. Realitatea din tara si din jur, ne olbiga ca dupa 25 de ani sa incetam sa preluam ideile pe jumatate digerate de altii si sa incepem sa gandim cu propriile capete.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*