Observatii si propuneri privind Strategia Integrata de Dezvoltare a Polului de Crestere Timisoara 2015-2020

Preambul

dezvoltare tm

Pe site-ul Primăriei Timișoara a fost propusă spre consulatare  Strategiei de Dezvoltare a Polului de Creștere Timișoara 2015-2020. Având în vedere ca se pot trimite sugestii pâna în data de 28 august, colegul meu Corneliu Berari a efectuat o analiză temeinica a documentului oferit spre dezbatere.

Concluzia: documentul așa cum arată acum este caracterizat de niște lipsuri mari, care-l descalifică de la pretinsa calitate de ”strategie”. Altfel, are părți OK, se găsesc o mulțime de informații utile, doar că nu reiese mai deloc ce ar trebui să facă prioritar până în 2020 cei din polul de creștere și cu ce resurse.

„Printre alte, le-aș mai  sugera celor de la Primăria Timișoara să ia exemplu de la ceea ce se face la Primăria Oradea. Acolo au elaborat un plan integrat de dezvoltare urbană absolut onorabil http://www.oradea.ro/politici-si-strategii-ale-municipiului-oradea/planul-ingrat-de-dezvoltare-urbana-a-municipiului-oradea iar  primarul Oradei, Ilie Bolojan (posibil cel mai bun primar de capitală de județ din România, comparabil și  poate pe unele aspecte chiar mai bun decât primarul Klaus Iohannis) chiar are o strategie de dezvoltare economică pragmatică și la obiect, corespunzătoare nevoilor curente de creștere ale orașului http://www.oradea.ro/stiri-oradea/primarul-ilie-bolojan-a-prezentat-strategia-de-dezvoltare-a-municipiului-oradea-in-10-pasi” 

Mai jos puteți găsi textul integral al scrisorii trimise Primăriei Timișoara:

27_corneli_berari

Stimată Doamnă Daniela GHINEA,

Ca urmare a publicării pe site-ul Primăriei Municipiului Timișoara a variantei preliminare (”draft”) a Strategiei de Dezvoltare a Polului de Creștere Timișoara 2015-2020 doresc să vă transmit mai jos câteva observații și propuneri în vederea îmbunătățirii acestui document:

  1. În primul rând, aș vrea să-mi exprim aprecierea față de efortul evident pe care autorii acestui document l-au făcut în vederea colectării și asamblării informațiilor privitoare la subiectele și tematicele prezentate în acest text. Luate individual, fiecare din capitolele și sub-capitolele variantei preliminare a Strategiei conțin o adevărată mină de informații despre tematica tratată, fie că este vorba de evoluția demografia orașului, de sectoarele economice, de infrastructura de transport sau de patrimoniul cultural al Timișoarei, ca să numesc doar câteva din subiectele prezentate în acest document. Fără îndoială, orcine dorește să afle care este situația în domeniile prezentate poate să obțină după consultarea capitolului relevant o imagine corectă, aș spune cvasi-fotografică a domeniului respectiv.
  2. Problema principială este că din însumarea acestor părți, altfel consistente din punct de vedere al conținutului de informație factuală, nu rezultă deloc o diagnoză sintetică a provocărilor curente cu care se confruntă comunitățile cuprinse în arealul desemnat drept ”polul de creștere Timișoara”, nu reiese o viziune comună pentru viitorul acestor comunități în perioada de referință 2015-2020 și cu atât mai puțin nu decurge un plan de acțiuni strategice comune care ar putea fi realizate în această perioadă de către autoritățile publice și alți factori interesați (”stakeholders”) din comunitățile respective. Astfel, în loc să afle care ar fi scenariul de evoluție pentru ”polul de creștere Timișoara” în următorii patru ani, cititorul celor 266 de pagini ale ”draft”-ului trebuie să se mulțumescă cu fotografii ale prezentului și ale trecutului timișorean mai mult sau mai puțin recent.
  3. Așadar, problema principială cu acest document prezentat drept variantă preliminară (”draft”) a Strategiei de Dezvoltare a Polului de Creștere Timișoara 2015-2020 este că, în ciuda lungimii sale, din text lipsesc cu desăvârșire elementele componente și obligatorii ale unei strategii ca document prin care se detaliază un set de acțiuni prioritare și interdependete prin care se dorește realizarea unei schimbări majore (fie ea de natură militară, politică, economică sau socială). În mod obișnuit, în completarea analizei situației (realizată foarte temeinic în ”draft”), o strategie ar trebui să prezinte o viziune clară despre schimbarea situației (”viziunea privind evoluția polului de creștere Timișoara în perioada 2015-2020”), să identice domeniile prioritare unde se va acționa pentru producerea schimbării dorite și apoi să detalieze cum se intenționează să se acționeze în domeniile respective (”un plan strategic de acțiuni strategice”) de către cine (”agenții schimbării”) și cu ce resurse estimate. Din păcate, varianta preliminară a strategiei se cantonează la nivelul analizei situației; din acest text lipsesc cu desăvârșire elemente precum viziunea de dezvoltare a polului de creștere Timișoara, identificarea, în strânsă legătură cu viziunea, domeniilor strategice / prioritare în care se vor concentra resursele disponibile în perioada 2015-2020 pentru a realiza printr-un plan de acțiuni strategice acele schimbări instituționale, economice și sociale prin care realitatea din zona țintă vizată (”polul de creștere Timișloara”) va fi transformată în conformitate cu viziunea adoptată. În absența acestor elemente constitutive pentru un document de planificare strategică (viziunea asupra situației finale / obiectivele și prioritățile strategice/planul de acțiuni/resurse necesarea) forma actuală a documentului prezentat drept ”draft al Strategiei de Dezvoltare a Polului de Creștere Timișoara 2015-2020” poate fi considerat cel mult un document pregătitor pentru partea inițială a strategiei, dar în niciun caz o variantă preliminară a întregii strategii.
  4. Dată fiind această situație, dorim să vă sugerăm următoarele propuneri pentru îmbunătățirea conținutului Strategiei de Dezvoltare a Polului de Creștere Timișoara 2015-2020:
  5. Introducerea unor secțiuni suplimentare în text, în care să fie prezentate (cel puțin) următoarele aspecte: i) viziunea propusă de strategie pentru dezvoltarea polului de creștere Timișoara în perioada 2016-2020, ii) obiectivele strategice asumate pentru această perioadă și domeniile prioritare în care se vor concentra acțiunile propuse prin strategie, iii) un plan de acțiuni strategice pentru diversele categorii de factori interesați, iv) descrierea mecanismului de implementare a strategiei, cu prezentarea responsabilităților părților implicate în acest proces și cu identificarea resurselor ce vor putea fi mobilizate pentru implementarea proiectelor derivate din planul de acțiuni strategice.
  6. Restructurarea și simplificarea textului, prin transformarea celei mai întinse părți de analiză factuală într-o anexă la strategie. Astfel, în strategia propriu-zisă ar trebui să se regăsescă la partea de analiză un text sintetic, eventual o versiune mai extinsă a capitolului 4 ”Analiza diagnostic” (pg. 196-210), urmând ca cea mai mare parte din informația prezentată actualmente în capitolul 2 ”Auditul teritorial” (pag. 21-186) și în capitolul 3 ”Auditul administrativ” (pg. 186-195) să fie mutată în anexe. Pentru a fi un instrument de lucru util pentru decidenți dar și pentru cetățeni, strategia ar trebui să fie un text sintetic și de dimensiuni rezonabile, în care să fie concentrată informația esențială pentru justificarea viziunii de dezvoltare și a acțiunilor strategice propuse, urmând ca partea de analiză factuală extinsă să fie concentrată în anexele care ar putea fi consultate de cei interesați.
  7. În condițiile în care în acest moment (august 2015) cvasi-totalitatea programelor de finanțare europeană au fost aprobate de Comisia Europeană iar detaliile relevante pentru obținerea de finanțări nerambursabile din aceste programe sunt cunoscute, propunem ca un pilon central al strategiei de dezvoltare a polulului de creștere Timișoara să fie constituit din proiecte finanțate din fonduri europene și care să fie dezvoltate și implementate în mod complementar și sinergic de către beneficiari situați pe întreaga suprafață a polului. Astfel, plecând deopotrivă de la analiza situației și de la identificarea nevoilor și provocărilor comune cu care se confruntă comunitățile incluse în polul de creștere Timișoara dar și de la bazinul de finanțări europene disponibile în perioada 2016-2020 și de la calendarul probabil de lansări de apeluri de proiecte în acestă perioadă, în strategie ar putea fi inclus un portofoliu de proiecte concentrate în anumite domenii prioritare care să fie dezvoltate și implementate în mod sinergic de către beneficiari de pe teritoriul polului de creștere Timișoara. În acest sens, ținând seama de finanțările disponibile pentru acești beneficiari prin diverse programe (Programul Operațional Regional, Programun Nanțional de Dezvoltare Rurală, Programul IPA de Cooperare Tranfrontalieră România-Serbia, Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România, șamd.), strategia ar putea funcționa ca un cadru de integrare, sincronizare și de generare a unor economii de scară pentru proiectele de dezvoltare locală implementate pe teritoriul polului.
  8. Schimbarea duratei de implementare a strategiei de la ”2015-2020” la ”2016-2020”. Această schimbare se impune în condițiile în care cea mai mare parte a anului 2015 aparține trecutului; or, strategia poate să-și aibă rostul ca document programatic numai pentru o perioadă viitoare.

Cu speranța că aceste observații și sugestii vor fi luate în considerare în vederea îmbunătățirii versiunilor viitoare a Strategiei de Dezvoltare a Polului de Creștere Timișoara 2015-2020, vă stau la dispoziție pentru clarificarea oricărora din chestiunile ridicate în această comunicare.

 

Cu stimă,

Corneliu Berari, Bogdan Herzog

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*