Sa scoatem petrolul din petro-dolar si dolarul din narco-dolar (Text+Video)

(VIDEO) Discursul domnului Bogdan Herzog în cadrul Forului de la Chișinău, 15 decembrie 2017

Text prezentat  în cadrul Conferinței Internaționale „Capitalismul financiar și alternativele acestuia pentru secolul XXI. Contribuții la a 4-a Teorie Economică”

 Să scoatem petrolul din petro-dolar și dolarul din narco-dolar

I.

Recent am citit interviul acordat de Prof. Dughin pentru revista britanica The Economist. Este un interviu foarte interesant care face posibil să transmitem viziunea noastră asupra lumii către un public mai larg, ne-eurasianist. Am distribuit și eu acest material către un număr de persoane și am primit un răspuns pozitiv, chiar și de la aceia care nu împărtășesc aceeași viziune asupra lumii. Prin interviu, imaginea transmisă este aceea a unui distins intelectual, oponent al liberalismului, iar acest lucru poate fi apreciat de publicul neutru și chiar de către inamici.

Totuși, aș aduce în discuție, o întrebare pusă de redactorul revistei și răspunsul profesorului Dughin, unde personal aș avea o altă abordare. Întrebarea sună în felul următor: “De ce este capabilă civilizația anglo-saxonă să dezvolte un sistem economic mai bun decât cel eurasianist?”, iar răspunsul domnului profesor a fost “Tocmai pentru că economia este destinul vostru. Pentru noi destinul este spiritul. Dacă pui valorile materiale pe primul plan, vei avea un succes mai mare în planul respectiv”.

Deși înțeleg rațiunile filosofice și religioase care au generat un astfel de răspuns, inclusiv că nu poți să slujești la doi stăpâni, lui Dumenzeu și lui Mamona, aș prefera o abordare concretă și economică la o astfel de întrebare. Aș mai dori să punctez că surprinzător sau nu, Marx, cel puțin în scrierile sale din tinerețe are o abordare asemănătoare.

În ceea ce mă privește, aș dori să remarc modul în care este formulată întrebarea: de fapt este o afirmație mascată sub forma unei întrebări, afirmația fiind: “Occidentul este capabil să dezvolte un sistem economic superior”. Încercând să găsească un răspuns la întrebare, interlocutorul, acceptă premisa redactorului. Este o capcană. În opinia mea, răspunsul ar fi trebuit să fie următorul: “Civilizația anglo-saxonă, nu este capabilă să dezvolte un sistem economic superior, iar prezenta ei prosperitate se datorează faptului că poate tipări bani în cantitate nelimitată, fără acoperire și are capacitatea militară și politică de a-i obliga pe alții să accepte această monedă ca mijloc de plată”. Este o formă mascată de furt. A-i obliga pe alții să-ți vândă lucrurile de valoare pe nimic este o formă de furt. Aceasta este sursa așa-zisei prosperități occidentale și nu numai preocuparea obsesivă pentru bunuri materiale. Cu alte cuvinte, Occidentul este superior la impunerea cu forța a punctului său de vedere, nu la dezvoltarea de modele economice. Și mai sunt extrem de buni la un capitol: la modul în care reușesc să mascheze acțiunile dictate de propriul lor interes, ca fiind în numele unor principii generale, spre beneficiul întregii umanități. Sunt campionii obrăzniciei și ai impertinenței. De altfel o comparație mi-a venit în minte: este la fel ca și cum un dealer de droguri sau un hoț, l-ar întreba pe un profesor sau pe un muncitor: “de ce crezi că eu sunt mai bogat decât tine”. Răspunsul poate fi în termeni filosofici “te preocupă banii”, dar și unul foarte la obiect “pentru că furi”.

Modul de abordare al unor astfel de discuții îl consider foarte important și periculos de neglijat. Întrucât suntem într-un război al ideilor, este important să nu lăsăm inamicul să ocupe poziția morală superioară. Din punct de vedere strategic, nu este de dorit să ataci inamicul poziționat mai sus. Noi deținem poziția de superioritate morală chiar și când vorbim de ideile economice, iar inamicului și publicului trebuie să i se repete acest lucru. Ne confruntăm cu un imperiu construit de hoți cinici și dealeri de droguri, care întodeauna au venit în numele unor idelauri generoase, precum “libertate”, “comerț liber” și au plecat cu buzunarele pline de bani. Aceștia sunt cei care acum ne țin lecții astăzi.

Deci prima lecție este: Să nu lăsăm inamicului poziția de superioritate morală. Îmi voi susține afirmațiile cu câteva exemple istorice, mai precis cu Războaiele Opiului.

II.

Să vedem însă, foarte pe scurt în ce constă sistemul economic actual și căile prin care se poate crea un sistem mai just și mai echilibrat.

Așa cum am mai spus, prosperitatea actuală a Occidentului se bazează pe două mari surse: tipărirea de bani și capacitatea de a-i forța pe ceilalți să-i accepte. Întrucât bani poate tipări oricine, orice națiune și chiar non-națiuni (în Hong Kong unde am fost săptămâna trecută, moneda este emisă de bănci comerciale), este evident că în această ecuație, factorul important este capacitatea politică și militară de a impune altora folosirea monedei proprii. Sistemul monetar actual, poartă o denumire, aceea de petrodolar. Această denumire nu este una gratuită. Ea provine din faptul că, renunțând în anul 1971 la convertibilitatea în aur a dolarului, americanii au înlocuit-o cu convertibilitatea în materii prime, în primul rând în petrol, dar nu numai. Capacitatea militară și politică a SUA de a impune producătorilor de petrol să-și vândă resursele în această monedă este cheia acestui sistem. Acest lucru este extins și la celelalte tipuri de materii prime, în primul rând și la sfera comerțului internațional în general. Prezența trupelor americane în Orientul Mijlociu asigură denominarea comerțului cu petrol în moneda lor, iar prezența în Europa, asigură paritatea euro-dolar și așa mai departe. Nu voi insista asupra acestor aspecte, dar am ținut doar să subliniez că în final lucrurile se reduc la forță. Iar această forță nu vizează doar capacitatea de a impune un tratament comercial într-un anumit punct de pe mapamond, ci și la asigurarea coridoarelor de transport și a securității acestora.

Pentru a crea un sistem economic mai just, prin urmare, vor trebui asigurate nu doar tratate comerciale bilaterale denominate în terțe monede, ci vor trebui asigurate coridoarele comerciale și va trebui asigurată siguranța celor dispuși să iasă din sistemul dolarului. Desigur că aceste lucruri sunt cunoscute și se lucrează în această direcție. Inițiativa chineză OBOR, precum și ceea ce se întâmplă în Siria, Irak și în Orientul Mijlociu sunt dovezi că aceste percepte de bază au fost înțelese. Trebuie să scoatem petrolul din petro-dolar. Acesta este al doilea mesaj al zilei.

III.

Aș mai dori să atrag atenția asupra unei zone de natură opacă, pe care o consider importantă. Există un precedent istoric important al petro-dolarului (ca monedă fiduciară bazată pe proiecția forței) și anume narco-lira sterlină. La începutul secolului al XIX-lea britanicii înregistrau deficite comerciale considerabile în relațiile cu China, aceasta fiind de altfel, cu excepția a 150 de ani, în permanență cel mai mare centru de prosperitate economică al planetei (deci nu Occidentul așa cum afirma eronat redactorul The Economist). În sec XIX, ca și acum, China nu era interesată de produsele oferite de britanci și pretindea acoperirea datoriilor comerciale exclusiv in metale prețioase (argint). Ce soluție au găsit britanicii pentru a opri deficitul comercial uriaș și ieșirea masivă de argint? I-au forțat pe chinezi să se drogheze cu opiu. Când aceștia au încercat să se împotrivească, au declarat de două ori război Chinei, în numele comerțului liber și al păcii bineînțeles. Aș adăuga că și acum, unele dintre cele mai mari și celebre companii comerciale și bănci își trag rădăcinile în acest comerț infam: HSBC, Jardine Matheson, Swire etc. La fel și multe din marile familii devenite “nobile”. Nu vom da nume.

De ce este acest lucru relevant în ziua de astăzi? Pentru că astăzi, la fel ca și acum 200 de ani, comerțul cu droguri se află în mâna acelorași rețele. Opiul produs în Afghanistanul ocupat se află chiar și conform statisticilor oficiale la un record istoric, la fel si cocaina din Columbia, o țară protectorat. Evident că această se face supervizat. De ce se întâmlă acest lucru?

Unii spun că e nevoie de banii din droguri pentru finanțarea operațiunilor clandestine, așa numitele “black-ops”. Poate că da, dar pentru mine acest răspuns este insuficient. De astfel de fonduri au nevoie serviciile din țări de linia a doua. Sistemul care însă operează CIA și Pentagonul este proprietarul mașinii de tipărit bani. El poate trimite oricâți bani, oriunde. Poate crea companii fictive, iar conturile pot fi alimentate nelimitat. Deci de ce au nevoie să controleze piața drogurilor și ce relație există între aceasta și petrodolar?

Sistemul monetar actual funcționează ca un cartel de droguri. Emitentul de monedă, Fed-ul american este echivalentul producătorului, băncile naționale reprezintă rețeaua de distribuție, iar băncile comerciale sunt dealerii de la colțul străzii. Un sistem de clearing, permite alocarea banilor și a profiturilor. Produsul final, banul, provoacă desigur propria dependență.

Banii proveniți din droguri au două caracteristici: sunt în cantitate mare și sunt generați cash. Problema pentru sindicatul banilor este să se asigure că acești bani, sunt reintegrați în sistemul bancar și nu ajung în mâinile altora pentru a fi convertiți în bunuri reale, ceea ce ar putea duce la deficiențe majore și fluctuații de monedă.

Vă reamintiți că Pablo Escobar avea depozite de miliarde de dolari, cash îngropați în junglă? Convingerea mea este că aceast lucru a contribuit la nevoia de a fi lichidat. Cu siguranță nu nevoia de a elimina importul de cocaina al SUA care de atunci a crescut de mai multe ori, chiar și în statisticile oficiale.

Trebuie să-l scoatem pe narco din narco-dolar. Aceasta ar fi al treilea mesaj de astăzi. De ce?

Sistemul nu are deocamdată nevoie de comerțul cu droguri pentru finanțarea operațiunilor secrete “black-ops”, dar are nevoie să se asigure, că acest comerț, ca și toate celelalte, este denominat în moneda pe care o produce el și că banii în numerar se întorc în sistem. La fel ca petrolul, energia, cuprul sau zincul, trebuie ca și heroina sau cocaina să fie plătite cu bani-aer, cu dolari.

În același timp este extrem de importantă capacitatea de a controla fluxurile de droguri și de a le îndrepta, la nevoie către populațiile statelor rivale. Din acest punct de vedere Afganistanul este situat ideal, la granița cu cele două mari puteri rivale, China și Rusia. Totodată această țară, mai prezintă avantajul ca din ea, distribuția se face direct în zonele cu populație musulmană din Asia Centrală, putând fi activate prin urmare rețele de contrabandă organizate pe criterii etnice, care să fie contrapuse statelor rivale, creând premisele unor viitoare conflcte interne.

Scoaterea din funcțiune a centrelor de producție de droguri este necesară pentru binele populației, iar ieșirea acestei zone din sfera dolarizării va crea dezechilibre monetare importante, accentuând dezechilibrele comerciale americane actuale, printr-o ieșire și mai pronunțată de monedă și prin necesitatea suplimentării unor fluxuri financiare externe, care până la aceste moment își asigurau resursele din acest comerț ilicit. Aliații vor trebui sponsorizați din alți bani, ceea ce va necesita realocarea de resurse din alte zone.

Este poate o ironie a sorții, că scoțând narco-traficul din zona dolarului țările Eurasiei pot plăti cu aceiași monedă cu care i-a fost plătit Chinei acum 200 de ani. Nu vorbim de încurajarea dependenței de droguri în populațiile rivale așa cum au făcut anglo-saxonii, pentru că acest lucru este o infamie, dar neutralizarea acestei arme aflate încă în mâna sistemului, coroborată cu concurarea petrodolarului va conduce la repornirea “fluviului de argint”, adică de monedă reală, care ieșea din sitemul anglo-saxon și intra in Eurasia la finele veacului al XVIII-lea. Ar fi de fapt o reașezare a economiei, pe bazele ei reale.

 

Vă mulțumesc!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.