Cine a lichidat Uniunea Sovietic─â? Gorbaciov a fost un pion, dar al cui?

Cum au lichidat tro╚Ťki╚Ötii statul lui Lenin ╚Öi Stalin? Care e leg─âtura ├«ntre Comintern, departamentul de rela╚Ťii interna╚Ťionale al PCUS ╚Öi KGB? Care a fost leg─âtura ├«ntre generalul KGB Pitovranov, Adropov ╚Öi Primakov?

Un interviu cu Vyacheslav Matuzov un veteran al diploma╚Ťiei sovietice ╚Öi un cunoscut specialist al zonei arabe.  

– Cu ce v-a╚Ťi ocupat ├«n departamentul interna╚Ťional al Comitetului Central al PCUS?

– Ziua mea de lucru  ├«ncepea la ora 9 diminea╚Ťa. ├Än fiecare zi, ├«n primele 2-3 ore cititeam telegramele cifrate ├«ntr-o camer─â special─â. Era pus la dispozi╚Ťie tot ce avea leg─âtur─â cu subiectul meu, informa╚Ťii primite de la GRU, Statul Major General, Ministerul Afacerilor Externe ╚Öi KGB. ├Än fiecare ambasad─â departamentele aveau codificatori. Oamenii au lucrat foarte profesionist.

Din 1974 p├ón─â ├«n 1988, m-am ocupat de Liban. ├Än ace╚Öti ani a avut loc un r─âzboi civil, iar ├«n epicentrul s─âu au fost partidele cu care PCUS a cooperat. De exemplu, Partidul Comunist din Liban,  Partidul Socialist Progresist,condus de Kamal Jumblatt , ╚Öi dup─â 1977, condus de fiul s─âu, Walid Jumblatt . ├Än plus, ├«n aria mea de responsabilitate intrau rela╚Ťiile cu partidele palestiniene. Cu Yasser Arafat ╚Öi cu al╚Ťi politicieni din Organiza╚Ťia pentru Eliberarea Palestinei (PLO).

PCUS a fost adesea acuzat de sprijinirea terori╚Ötilor, dar acest lucru nu este adev─ârat. Am respectat cu stricte╚Ťe linia dintre terori╚Öti ╚Öi for╚Ťele na╚Ťionale-patriotice care au luptat ├«mpotriva imperialismului. Dac─â se observa cea mai mic─â implicare a vreunei organiza╚Ťii ├«n ac╚Ťiuni armate ├«mpotriva popula╚Ťiei civile, aceasta automat exclus─â nu numai din zona de asisten╚Ť─â, ci chiar din zona de contacte. Au existat multe astfel de organiza╚Ťii.

Au existat ╚Öi cei care au promis URSS s─â abandoneze metode teroriste. ├Än special, am acceptat scuzele ╚Öi asigur─ârile conducerii Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei[1]├«n persoana lui Georges Habash c─â nu s-ar angaja niciodat─â ├«n activit─â╚Ťi teroriste. Dup─â aceea, ei au primit burse pentru a studia ├«n institu╚Ťiile de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt sovietice. ├Ämi amintesc cum membrii Biroului de Poli╚Ťie au urcat la v├órf c├ónd Leila Khaled[2]a fost printre studen╚Ťii Universit─â╚Ťii Prieteniei Popoarelor[3]. Apoi s-a decis s─â se transfere la Institutul Medical din Kiev. ├Än trecut, atacurile teroriste efectuate de Frontul Popular au influen╚Ťat climatul de rela╚Ťii dintre URSS ╚Öi aceast─â organiza╚Ťie. Cu toate acestea, reprezentantul lor Abu Ali Mustafa era membru al Comitetului Executiv al PLO, a╚Öa cum a fost ╚Öi Mahmud Abbas de la Fatah. Am tratat Frontul ca o parte integrant─â a PLO, dar am urm─ârit ├«ndeaproape c─â nu a existat nicio reapari╚Ťie a terorismului.

Rela╚Ťiile cu partidele comuniste au fost realizate prin Comitetul de Solidaritate, cea mai influent─â organiza╚Ťie de atunci. Din p─âcate, acum nu vedem astfel de organiza╚Ťii publice care s─â serveasc─â drept structuri secundare ╚Öi s─â completeze departamentele diplomatice. Rolul publicului ├«n Rusia modern─â este redus la ├«nt├ólnirile incomprehensibile la Vladimir ╚Öi Seliger[4]. Aceasta este o nenorocire.

├Än departamentul nostru interna╚Ťional, activitatea a fost efectuat─â la un nivel serios. Este suficient s─â spunem c─â scriitorul Tadjik Mirzo Tursunzade era ╚Öeful Comitetului de Solidaritate. Dar lucrul efectiv  era f─âcut de Alexander Dzasokhov . Dzasokhov a fost responsabil de departamente diferite: unul pentru zona arab─â ╚Öi unul pentru africani. Avea un secretar responsabil pentru afacerile generale cu el. ├Än momente diferite, au lucrat diferite persoane. Munca de teren a fost efectuat─â printr-un aparat structurat ├«n care au fost reprezentate toate departamentele. Acest lucru a permis oamenilor care se aflau la v├órful partidului s─â se uite ├«n jur ╚Öi s─â determine direc╚Ťia general─â.

La urma urmei sistemul nu poate s─â func╚Ťioneze eficient dac─â, reprezentan╚Ťii KGB, GRU  sau persoanele cu instruire general─â nu sunt coordonate politic. Prin urmare, am avut un sector de lucru cu organiza╚Ťiile publice. O persoan─â era responsabil─â pentru Comitetul de Solidaritate, cealalt─â – pentru Comitetul pentru Pace, etc. Totul a fost structurat.

– Cum erau finan╚Ťate Partidele Comuniste?

– Fiecare partid fr─â╚Ťesc avea propriul buget. Banii la ratele de ast─âzi erau pu╚Ťini – c├ó╚Ötigurile unui oligarh pe lun─â. De exemplu, Partidul Comunist din Liban a avut alocat ini╚Ťial 200 mii dolari pe an, apoi a crescut la 300 mii dolari. Am avut un om din departament care controla seiful de numerar. Un ofi╚Ťer KGB cu o serviet─â venea la el, lua suma, care era apoi transferat─â prin rezidentul care a distribuia banii pe baze de chitan╚Ťe.

C├ónd ajungeam ├«ntr-o ╚Ťar─â, ambasadorul ne primea cu ├«mbr─â╚Ťi╚Ö─âri. Dar, ├«n fiecare zi, b─âie╚Ťii din serviciile speciale p─âzeau personalul departamentului interna╚Ťional al Comitetului Central.

– Se pare c─â participarea GRU a fost minim─â?

– Participarea GRU a fost pur teoretic─â. GRU a fost implicat─â ├«n analize, de exemplu, mi╚Öcarea de rezisten╚Ť─â palestinian─â. ╚śi contactele cu Arafat au trecut prin Comitetul de Solidaritate, unde colonelul de la KGB (Prima Direc╚Ťie Principal─â[5]) a fost Lev Baucin . El a fost responsabil de Comitetul pentru Solidaritate cu PLO. Am avut rela╚Ťii de prietenie cu toat─â lumea. Armata ╚Öi-a rezolvat sarcinile. Au existat b─âie╚Ťi inteligen╚Ťi, talenta╚Ťi, anali╚Öti puternici. Unde s-au dus toti? V├órsta, cred. Mul╚Ťi dintre ei au fost mai b─âtr├óni dec├ót mine …

Odat─â cu pr─âbu╚Öirea URSS, sistemul GRU a fost ├«nfr├ónt. Direc╚Ťia Principal─â de Informa╚Ťii (GRU) a fost transformat─â ├«n Direc╚Ťia General─â de Informa╚Ťii a Marelui Stat Major[6]. Statutul ╚Öi rolul agen╚Ťiei au sc─âzut. La vremea lui Peter Ivashutin[7], GRU era o structur─â influent─â care avea dreptul de a ajunge la primul om ├«n stat cu informa╚Ťiile ╚Öi analizele sale. Dup─â plecarea lui Ivashutin ├«n 1987, totul s-a dus ├«n jos.

– Comitetul Central al PCUS a avut un sistem eficace de luare a deciziilor, numit de unii exper╚Ťi ca serviciul de informa╚Ťii al partidului.  C├ónd ╚Öi de ce a ├«nceput s─â e╚Öueze acest sistem?

– ├Än opinia mea, un astfel de serviciu de informatii nu a existat, dar au existat informa╚Ťii provenind de la Comintern. Stalin a dizolvat structura Cominternului pe 15 mai 1943. Pe baza sa, ├«n 1947 a fost ├«nfiin╚Ťat─â Biroul de Informa╚Ťii Comunist (Cominform), care l-a r├óndul s─âu a fost lichidat dup─â cel de-al 20-lea Congres al PCUS din 1956. Ulterior, cadrele Cominternului au fost mutate la departamentul interna╚Ťional al Comitetului Central al PCUS. De exemplu, din Comintern a provenit Boris Ponomarev , ╚Öeful departamentului interna╚Ťional. ╚śi Grigory Shumeiko de la Comintern a lucrat cu noi. Metodele Cominternului sunt p─âstrate ╚Öi utilizate pe baz─â de partid.

Ast─âzi se spune c─â Vasili Kuznetsov a fost, probabil, liderul serviciului de informa╚Ťii al partidului. Acest lucru este nerealist. ├Ä╚Ťi po╚Ťi imagina c─â Yuri Andropov ar permite altcuiva s─â controleze serviciile speciale?

– Cu toate acestea, Kuznetsov a fost o figur─â cu greutate …

 Da, a fost un om onorific, membru candidat al Politburo. Uneori ├«l ├«nlocuia pe pre╚Öedintele Consiliului Suprem atunci c├ónd acesta se ├«mboln─âvea sau era plecat ├«ntr-o c─âl─âtorie de afaceri. Ocupa un fotoliu ├«n locul acestuia.. Nu avea func╚Ťii. Kuzne╚Ťov nu a avut niciodat─â contact cu partidele fr─â╚Ťe╚Öti comuniste.

Adic─â nu a existat niciun serviciu de  informa╚Ťii al partidului, ├«n orice caz, nu ├«n 1966, c├ónd eu, ca student, am contactat departamentul interna╚Ťional al Comitetului Central. Cu toate acestea, aparatul Comitetului Central a lucrat foarte str├óns cu Prima Direc╚Ťie Principal─â (PGU) a KGB – acesta este un fapt neechivoc. 

De╚Öi dup─â vremurile lui Hru╚Öciov a existat o lege nescris─â care a interzis KGB-ul s─â-i urm─âreasc─â pe membrii Comitetului Central ╚Öi s─â ob╚Ťin─â orice informa╚Ťii de la personalul Comitetului Central. Mai mult, au fost instrui╚Ťi s─â ofere Comitetului Central orice asisten╚Ť─â. Leonid Brejnev a avut sentimentul c─â la un moment dat KGB ╚Öi-ar putea folosi puterea pentru a elimina elita de partid.

Sistemul de partid ├«n sine nu s-a pr─âbu╚Öitt niciodat─â. Acorda╚Ťi aten╚Ťie aceluia╚Öi Alexander Dzasokhovcel care a fost mai apropiat prieten al lui Evgheni Primakov. Dup─â ce a r─âmas secretar executiv, el a plecat mai ├«nt├ói ca ambasador la Damasc, apoi a devenit secretar al Comitetului Regional al Osetiei de Nord a PCUS ╚Öi ├«n ajunul pr─âbu╚Öirii URSS – membru al Politburo. Ca rezultat al schimb─ârii conducerii realizat─â de Mikhail Gorbaciov , oamenii care erau str─âini de munca de partid au devenit membri ai Politburo. Primakov ╚Öi Dzasokhov nu au avut nimic de-a face cu partidul.

L-am cunoscut pe Primakov din 1970. Apoi am ajuns ├«n Liban, unde el a fost corespondent pentru ziarul Pravda. Sa- dovedit c─â ╚Öeful meu din departamentul interna╚Ťional al partidului, Vadim Rumyantsev,cel mai ralentat arabist ╚Öi Primakov, studiaser─â ├«mpreun─â ╚Öi erau prieteni. A╚Öa c─â m-am raliat aceastei companii, ├«mpreun─â cu care beam  ceaiul seara (z├ómbete) . Aveam 33 de ani. Ne cuno╚Öteam bine.

Cred c─â Evgheni Maksimovici (Primakov) a fost figura central─â care a f─âcut trecerea de la „perestroika” la conflictele armate ╚Öi situa╚Ťia actual─â. Cred c─â Boris El╚Ť├«n ╚Öi Gorbaciov erau oameni secundari. Ei au fost doar o imagine extern─â. Dar mecanismul real care controla ├«ntregul proces – ├«nainte de perestroika, perestroika ╚Öi dup─â perestroika, c├ónd s-au format tot felul de institu╚Ťii austriece,a fost legat de Primakov ╚Öi de al╚Ťi mo╚Ötenitori ai planului Andropov.

Evgheni Primakov împreuna cu Henry Kissinger

– C├ónd vorbi╚Ťi despre institutele austriece, vre╚Ťi s─â spune╚Ťi acele  centre unde Anatoly Chubais[8]╚Öi ├«ntreaga echip─â de viitori reformatori au plecat s─â studieze?

– Da. Acelea╚Öi for╚Ťe care au creat Centrul de la Leningrad, unde a fost transferat la un moment dat pe generalul maior Oleg Kalugin , cel care la conducerea PSU a condus departamentul SUA ╚Öi Canada ╚Öi, de asemenea, a fost ╚Öeful contrainforma╚Ťiilor externe ale PSU.

Acest lucru nu a avut leg─âtur─â at├ót de mult leg─âtur─â cu Primakov, c├ót cu Andropov. C├ónd m-am al─âturat personalului ├«n 1966, Andropov era , de asemenea, responsabil de departamentul Comitetului Central pentru lucrul cu ╚Ť─ârile socialiste. ├Än 1967, a devenit pre╚Öedinte al KGB, f─âr─â a avea statutul de membru al Comitetului Central ╚Öi al Politburo. La fel ca Andrei Gromyko[9] .

╚śeful nostru, Ponomarev, era superior ca statut, fiind membru candidat[10]al Politburo ╚Öi secretar al Comitetului Central ╚Öi conducea toate rela╚Ťiile interna╚Ťionale. ├Äntre un membru candidat al Politburo ╚Öi un membru plin al Politburo este, de asemenea, o mare diferen╚Ť─â: ave╚Ťi dreptul s─â asculta╚Ťi, dar nu ave╚Ťi drept de vot.

Odat─â cu numirea lui Andropov, ├«nsu╚Öi statutul pre╚Öedintelui KGB s-a schimbat cur├ónd, deoarece ├«n perioada post-Khruschev Brejnev a fost foarte atent ╚Öi nu a permis serviciilor speciale s─â domine aparatul de partid. ╚śeful KGB-ului a devenit acum membru al Politburo. Statutul lui Gromyko a crescut de asemenea. ╚śi statutul departamentului interna╚Ťional a sc─âzut. De╚Öi au existat apoi unele recidive, agonia a durat mult timp … P├ón─â ├«n ultima zi, departamentul interna╚Ťional al partidului a ├«ncercat s─â demonstreze Ministerului de Externe al URSS c─â era mai aproape de ╚Öef.

– A existat o concuren╚Ť─â puternic─â?

– Foarte puternic─â. Rela╚Ťiile dintre Ponomarev ╚Öi Gromyko au fost tensionate p├ón─â la limit─â … Cine era primul care accesa informa╚Ťiile ╚Öi scria o not─â c─âtre Politburo. Cred c─â, ├«n calitate de membru al Politburo, Gromyko a avut informa╚Ťii din toate departamentele – de la KGB, GRU, Statul Major General.

Pe masa membrilor Politbiro se g─âseau informatiile cifrate primite din toate surseleÔÇŽ Apropo, nu fiecare membru al Politburo avea acces la toate informa╚Ťiile. Unele erau destinate doar pentru  2-3 membri, ╚Öi uneori doar pentru unul.

– A╚Ťi lucrat sub Brejnev, Andropov, Cernenko ╚Öi Gorbaciov. Cu Brejnev e de ├«n╚Ťeles. ╚śi cum a schimbat atitudinea celorlal╚Ťi lideri sovietici fa╚Ť─â rol de  conducere al partidului? 

– Dinamica a r─âmas neobservat─â. Deja ├«n prezent, cu informa╚Ťiile care apar pe internet ╚Öi la televizor, pute╚Ťi s─â v─â face╚Ťi o imagine de ansamblu. De exemplu c├ónd Alexandr Tsipko pe care nimeni nu ├«l lua ├«n serios pretinde c─â era ocrotit de Andropov si ├«i preg─âtea acestuia materiale secrete care nu mai ajungeau in arhiv─â.

KGB-ul era un sistem care nu permitea abateri  de la linia directoare. Andropov, el ├«nsu╚Öi cre├ónd acest sistem, a ├«n╚Ťeles c─â, dac─â informa╚Ťiile intr─â ├«n ea, atunci el pot fi utilizate de angaja╚Ťi care pot fi nemul╚Ťumi╚Ťi de pozi╚Ťia politic─â a conducerii.

Prin urmare, au fost efectuate alte schimb─âri („restructur─âri”). Acestea s-au desf─â╚Öurat nu pe baza KGB, ci cu ajutorul KGB, dar ├«n afara cadrului KGB.  De unde a venit Primakov? Acesta nu este din sistemul KGB. El provine din l─âstarii pe care Andropov i-a creat, fiind deja pre╚Öedintele KGB ╚Öi membru al Politburo. Georgy Arbatov , director al Institutului din SUA ╚Öi Canada, Nikolai Inozemtsev , director IMEMO, Bobojan Gafurov , director al Institutului de Studii Orientale;

Acestea erau structuri paralele care duplicau KGB-ul. Pe dinafar─â, ele lucrau ├«n colaborare cu aparatul de partid. Dar, ├«n realitate, aceste institu╚Ťii erau at├ót de puternice, fiind protec╚Ťia lui Andropov, ├«nc├ót influen╚Ťa departamentelor principale ale Comitetului Central (al partidului) asupra lor era zero.

Atunci nu ╚Ötiam despre asta. Am c─âzut ├«n dizgra╚Ťia lui Primakov tocmai din cauza ignoran╚Ťei. C├ónd Primakov  a venit la conducerea Institutului de Studii Orientale in 1977, i sa dat imediat statutul de membru al Comitetului Central, adic─â i s-a dat imunitate. Apropo, Inozemtsev a fost o persoan─â foarte talentat─â. Am├óndoi am c─âl─âtorit timp de 40 de zile dup─â  uciderea lui Kamal Jumblat. Am vorbit cu el timp de 7 zile la Beirut. Mi-a f─âcut o impresie puternic─â.

– Intelectual?

– Foarte puternic. Cu o experien╚Ť─â de via╚Ť─â colosal─â, participant la Marele R─âzboi Patriotic, primise patru ordine militare. Moderat, f─âr─â sa spun─â un singur cuv├ónt sau gest  inutil. Era o figur─â  instruit─â, care ╚Ötia s─â nu ias─â ├«n eviden╚Ť─â.

Tsipko vorbe╚Öte adev─ârul atunci c├ónd ├«╚Öi aminte╚Öte de Andropov, care nu i-a permis s─â trimit─â note la arhivele KGB. Ultima dat─â c├ónd m-am ├«nt├ólnit a fost Tsipko la Washington, c├ónd ├«n 1990 am lucrat ├«n calitate de consilier al ambasadei. Apoi, Comitetul Central s-a pr─âbu╚Öit ╚Öi nu mai era nimeni acolo. ├Änc─â de la finalul lui 1988 a fost interzis─â transmitera arhivei cifrate  c─âtre Comitetul Central.

– Pe semne c─â Gorbaciov tocmai lichidase sistemul?

– Gorbaciov este o zdean╚Ť─â, un pion, un nimeni. La pr─âbu╚Öirea URSS au lucrat mo╚Ötenitorii lui Andropov. Adic─â, s-au creat condi╚Ťii pentru trecerea de la sistemul ├«n care am tr─âit la modelul occidental.

– De ce aveau nevoie s─â distrug─â ╚Ťara?

– Voi spune ca r─âspuns la o mic─â poveste din via╚Ť─â. ├Än octombrie 1974, c├ónd eram ├«n Liban, lucram ca prim secretar al ambasadei, mama mea a murit. Am zburat la Novosibirsk pentru ├«nmorm├óntare. La ├«ntoarcere, l-am sunat pe Vadim Rumyantsev , care a fost apoi adjunctul ╚Öefului Comitetului Central. Acesta m-a chemat la el. ├Än vizit─â la el se aflau Primakov ╚Öi so╚Ťia lui … iar Primakov era membru al colegiului editorial al ziarului Pravda.Ce ├«nsemna ziarul „Pravda” ├«n acei ani? Dac─â ├«n Pravda ap─ârea cea mai mic─â not─â negativ─â despre  un func╚Ťionar, acesta erat imediat eliminat din postul s─âu. Deodat─â l-am auzit pe Primakov spun├ónd: „Sistemul socialist a devenit caduc. Trebuie s─â ne ├«ndep─ârt─âm de el ╚Öi s─â tr─âim ca ╚Öi ├«n Occident. „╚śi atunci am ├«nceput s─â argumentez cu  Evgheni Makedonovici. ├Än acei ani, el avea acest paronimic (nume de mijloc) … C├ónd am venit la Primakov ├«n 1975, mi-a spus: „Slava, de acum spune-mi Evgeny Maksimovich[11]„.

– ╚śi-a schimbat numele de mijloc?

– Da, acesta este un lucru unic ├«n biografia lui. Personalitatea lui Primakov a fost conspirat─â ├«n cea mai mare m─âsur─â p├ón─â ├«n ziua de azi. Eu cred c─â el a fost principalul actor care a finalizat planul lui Andropov de a reorganiza Uniunea Sovietic─â. ├Än termeni simpli, ├«n to╚Ťi ace╚Öti ani Primakov a supervizat procesul.

Revenind la disputa noastr─â cu Primakov. ├Äi dau exemple din istoria URSS … R─âzboiul civil se ├«ncheie ├«n 1922. ╚Üara este ├«n ruin─â. Dup─â 7 ani, a ├«nceput industrializarea ╚Öi p├ón─â ├«n 1939, ├«n ajunul celui de-al doilea r─âzboi mondial, URSS avea deja ref─âcut─â industria, agricultura, voin╚Ťa politic─â a conducerii ╚Öi, cel mai important, popula╚Ťia. Bunica mea matern─â ├«╚Öi amintea cum tr─âiau ├«nainte de al doilea r─âzboi mondial: rafturile erau pline de bunuri, m├óncarea era ieftin─â, via╚Ťa social─â, economia era ├«nfloritoare. Acestea erau amintiri colorate. ╚śi ast─âzi nimeni nu vorbe╚Öte despre asta: oficial, toate informa╚Ťiile sunt distorsionate ╚Öi distruse, iar oamenii care au v─âzut-o cu ochii lor, dispar treptat din via╚Ť─â. ├Än 1941-1945 jum─âtate din ╚Ťar─â a fost evacuat─â ├«n Siberia. ├Ämi amintesc pentru c─â atunci ╚Öi eu am locuit ├«n Siberia. ╚śi ├«n 1945-1955, deja avea loc dezvoltarea industriei de rachete. Atunci, ├«n timpul discu╚Ťiei, Evgheni Makedonovici s-a uitat la mine ca la o fiar─â.

╚śeful adjunct al departamentului interna╚Ťional, Vadim Rumyantsev, m-a ├«mpins ├«mpinge cu piciorul sub mas─â: „Slava, hai s─â mergem la un fum”. Eu ies cu el. „Opre╚Öte-te! ╚śtii cu cine te pui? Taci imediat!”, spune Rumyantsev.  Adic─â, ├«nc─â din 1974, la nivelul ╚Öefului departamentului interna╚Ťional se dusese vorba c─â punctul de vedere al Pravdei era reprezentat de Primakov. Ce putem s─â spunem atunci de nivelul superior. Apoi a devenit clar c─â ╚Öeful nostru, Ponomarev ╚Öi Andropov, se aflau ├«n aceea╚Öi echip─â.

Mecanismul „perestroika” a fost realizat de sus╚Ťin─âtorii lui Primakov din afara KGB-ului, cu personalul creat de Andropov personal. La urma urmei, chiar ╚Öi Andropov nu a ajuns la KGB ╚Öi la Comitetul Central pornind de la zero. ╚śi aici este interesant s─â ne g├óndim la r─âd─âcinile lui Andropov ├«nsu╚Öi[12].

Yuri Andropov

– Apropo, despre r─âd─âcini. Ce factori au contribuit la debutul carierei lui Andropov?

– Andropov a fost primul secretar al Comitetului Central al Komsomolului SSR Karelian-Finlanda. Otto Kuusinen st─âtea ├«n spatele lui. ╚śi cu cine a fost implicat Kuusinen? Cu Gen. Lt. Evgheni Pitovranov . Acesta este „tat─âl” tuturor Andropov, Primakov ╚Öi a altor figuri de „perestroika”.

– Care a fost rolul lui Pitovranov?

– Povestea duce p├ón─â la Comintern ╚Öi la Leon Trotsky . „Firul ro╚Öu” din aceast─â poveste este lupta lui Iosif Stalin cu tro╚Ťkismul ├«n r├óndul agen╚Ťiilor desecuritate. Dup─â p─ârerea mea, toate acestea au fost create pe baza serviciilor speciale.

Gen. Lt. Evgheni Pitovranov

– A╚Ťi spune c─â tro╚Ťkismul s-a r─âzbunat pe stalinism ├«n 1991?

– R─âzbunarea absolut─â. ╚śi cu acelea╚Öi idei – ├«mpotriva stalinismului.

– Ce este Cominternul?

 Acesta este un subiect interesant. Partidele comuniste arabe, ├«n special libanezii, care aveau o baz─â teoretic─â dezvoltat─â, au avut un interes deosebit pentru aceasta. Libanezii r─âm─âseser─â la acea vreme veterani puternici ai Cominternului. ├Än fiecare an, la dacha lui Stalin, aveau loc ├«nt├ólniri ale Partidelor Comuniste Arabe ╚Öi discutam planuri. ├Än 1968, libanezii au cerut acces la arhivele Cominternului, ├«n mod legal au avut un astfel de drept.

Atunci am fost trimis la Institutul de Marxism-Leninism, unde a fost localizat─â arhiva super-secret─â. Accesul la arhiva nu le era permis nici m─âcar al angaja╚Ťilor Comitetului Central. Cu toate acestea, li s-a ordonat s─â m─â lase s─â trec. M-am a╚Öezat ╚Öi m-am uitat prin arhiva Partidului Comunist Libanez, ╚Öi apoi am raportat superiorului meu Rumean╚Ťev: ÔÇ×Vadim, s─â fiu sincer, nu le-a╚Ö ar─âta nici m─âcar o bucat─â de h├órtieÔÇť (r├óde) .

-„Era cu poten╚Ťial exploziv?”

„╚śah -mat …” Erau rela╚Ťii de natur─â foarte rudimentar─â. De exemplu, la o cerere de clarificare adresat─â Cominternului, un binecunoscut ╚Öef al departamentului notase: „D─â-l ├«nÔÇŽ!”. ╚śi mai departe – ├«ntr-un stil similar. Nu ╚Ötiu unde este acum arhiva Cominternului.

– Cominternul a fost o organiza╚Ťie de informa╚Ťii (spionaj)?

– Bine├«n╚Ťeles. ├Än anii 1925-1930 au fost create partidele comuniste din ╚Ť─ârile arabe. Epicentrul mi╚Öc─ârii comuniste din Orientul Mijlociu a fost Partidul Comunist din Palestina, Siria, Irak ╚Öi Egipt. Cominternul ╚Öi-a trimis emisarii la aceast─â baz─â. Ace╚Ötia, cu mul╚Ťi bani, au creat acolo structuri de partid ╚Öi s-au angajat ├«n propagand─â. Iar cei mai de ├«ncredere angaja╚Ťi ai Cominternului au fost oameni de origine evreiasc─â, care nu nutreau simpatie pentru popula╚Ťia local─â ╚Öi urmau clar instruc╚Ťiunile Centrului.

A╚Öa se explic─â de ce Marea Britanie a f─âcut o ├«ncercare de a crea Fr─â╚Ťia Musulman─â[13]. Am studiat o mul╚Ťime de materiale pe acest subiect, am citit memoriile serviciului britanic de informa╚Ťii. Ca rezultat al activit─â╚Ťii Cominternului, Londra a sim╚Ťit ├«n anii 1930 o amenin╚Ťare la adresa influen╚Ťei sale. ╚śi ├«n toate ╚Ť─ârile arabe.

Oamenii care au venit ├«n Orientul Mijlociu cu principiile luptei ├«mpotriva colonialismului, exploatarea ╚Öi oprimarea popoarelor au primit cel mai puternic sprijin pe teren. Francezii erau mai pu╚Ťin agili, ├«ns─â britanicii au tras toate concluziile necesare. De aceea, din 1929 p├ón─â ├«n 1932, au creat mi╚Öcarea „├Ämpotriva comunismului f─âr─â Dumnezeu”.

Adic─â, spionajul britanic─â a prezentat lupta ├«mpotriva comunismului ca o lupt─â ├«mpotriva ateismului sper├ónd s─â c├ó╚Ötige ├«n acest fel popula╚Ťia religioas─â. A╚Öa c─â s-a n─âscut Fr─â╚Ťia Musulman─â. Aceast─â organiza╚Ťie ├«╚Öi trage ├«n continuare r─âd─âcinile din anii 1930. Adev─ârat, sistemul de control s-a schimbat ast─âzi, dar nu de mult:MI-6 pur ╚Öi simplu a predat panoul de control la CIA.

– Ce este Mikhail Gorbaciov?

Gorbaciov este o persoan─â foarte ├«ngust─â, cu dou─â fe╚Ťe. El nu a avut o pozi╚Ťie, cu excep╚Ťia dorin╚Ťei de a distruge socialismul. Gorbaciov supraestimeaz─â semnifica╚Ťia opiniilor sale astfel ├«nc├ót s─â fie pl─âtit mai mult ├«n Occident. El a rezistat ├«n Politburo ╚Öi lua decizii ├«n func╚Ťie de cine era primul care ├«l aborda.

Voi da un exemplu. ├Än noiembrie 1988, m─â ├«ntorceam din Algeria de la Consiliul Na╚Ťional al Palestinei, c├ónd o lupt─â ├«ntre Arafat ╚Öi frac╚Ťiunile pro-siriene putea distruge PLO. ╚śeful adjunct al departamentului interna╚Ťional al Comitetului Central, Karen Brutents, mi-a dat apoi o instruc╚Ťiune oral─â: „Nu interfera, nu face╚Ťi nimic. L─âsa╚Ťi-i s─â se distrug─â. Va fi mai u╚Öor s─â intr─âm ├«n rela╚Ťii diplomatice cu Israelul”.

Este clar c─â Brutents spunea un punct de vedere personal, ╚Öi nu o pozi╚Ťie oficial─â. Mi-am luat r─âspunderea ╚Öi am ignorat aceast─â instruc╚Ťiune, deoarece ├«n Algeria, Arafat m-a abordat  ├«n sala de congrese ╚Öi mi-a spus: „Spune-le marxi╚Ötilor t─âi s─â se opreasc─â ╚Öi s─â nu m─â mai atace. Ieri am semnat un acord de cooperare cu palestinienii, care sunt ata╚Öa╚Ťi lui  Hafez Asad . ├Än aceast─â sear─â, am primit apeluri de la regele Marocului, Hassan II, ╚Öi de la pre╚Öedintele egiptean Hosni Mubarak , care mi-au cerut ruperea imediat─â a acordului. Spune╚Ťi-le c─â nu eu am ├«nc─âlcat acordul, ci liderii arabi, ├«mpotriva c─ârora nu pot vorbi. „

I-am spus lui Arafat urm─âtoarele: „Abu Ammar, tu e╚Öti cel mai ├«n╚Ťelept dintre cei mai ├«n╚Ťelep╚Ťi, mereu capabil s─â manevrezi. Dac─â tu vei fi sursa de distrugere a Comitetului Executiv al PLO, atunci ├«╚Ťi garantez c─â Moscova nu te va mai sprijini „. La care Arafat a r─âspuns: „Ei bine, voi face tot posibilul, dar vorbi╚Ťi cu marxi╚Ötii vo╚Ötri”. Permite╚Ťi-mi s─â v─â reamintesc c─â Arafat a fost aruncat afar─â din Liban de c─âtre sirieni cu m├óna organiza╚Ťiilor pro-palestiniene. Iar Arafat s-a sim╚Ťit ofensat de c─âtre noi, pentru c─â URSS nu l-a protejat de sirieni.

Dup─â Arafat, adversarul s─âu se apropie de mine – liderul aripii pro-sirien a Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei, Georges Habash. „Arafat este un tr─âd─âtor. Ieri am semnat un acord ╚Öi ast─âzi l-a rupt „, a spus el. I-am spus lui Habash: „Am vorbit cu Arafat. El a spus c─â nu este decizia lui. E╚Öti un om ├«n╚Ťelept, s─â nu devii cauza distrugerii PLO-ului.ÔÇŁ

├Än acele zile conversa╚Ťiile noastre erau  ├«nregistrate ├«n totalitate. Foarte repede ├«n departamentul interna╚Ťional s-a aflat con╚Ťinutul conversa╚Ťiilor. Brutents nu m-a primit timp de o saptamana dupa sosirea mea la Moscova – pretindea ca era ocupat. La ├«nt├ólnire, mi-a f─âcut o remarc─â: „╚Üi-am spus s─â nu faci nimic ╚Öi tu ai ignorat instruc╚Ťiunile mele”. I-am r─âspuns ╚Öefului meu: „Dar PLO a supravie╚Ťuit ╚Öi ar fi putut fi ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n mii de organiza╚Ťii teroriste”.

C├ónd ofi╚Ťerul responsabil de Comitetului Central, care eram eu, se ├«ntorcea la Moscova, preg─âtea o not─â informativ─â care s─â descrie situa╚Ťia ╚Öi propunerile. Mai mult, nota a fost transmis─â Politburo-ului. Era extrem de important. La urma urmei, pre╚Öedintele american George W. Bush comenta situa╚Ťia cu palestinienii de mai multe ori pe zi: americanii au urm─ârit ├«ndeaproape evenimentele. ╚śi am avut t─âcere, ca acum …

Ulterior am aflat ca Brutenz, in spatele meu, ├«ntocmise o nota pentru Politburo (fara semnatura mea) – aveam o ordine stricta, si nu a fost luat ├«n  considerare la ╚Öedin╚Ťa Biroului Politic. (ÔÇŽ) Am preg─âtit un document cu propuneri ╚Öi l-am ├«nm├ónat lui Gorbaciov, care a spus c─â rezolu╚Ťia cu privire la aceast─â chestiune a fost deja adoptat─â, dar propunerile expuse ├«n nota mea vor fi puse ├«n aplicare prin indica╚Ťii directe …

Sistemul fusese deja distrus. ├Än decembrie 1988, toate fluxurile de informa╚Ťii c─âtre Comitetul Central au fost lichidate. Nu mai veneau informa╚Ťii pe canalele speciale. GRU ╚Öi Ministerul Afacerilor Externe au ├«ncetat s─â trimit─â telegrame cifrate. Singurul lucru care r─âmasese erau materiale ╚Öi analize trimise de KGB, f─âr─â note zilnice de la ambasade a╚Öa cum veneau ├«nainte.  Structura a fost practic absent─â. Apoi am mers s─â lucrez la Ministerul Afacerilor Externe ca expert ├«n conducerea Orientului Mijlociu iar   colegul meu Vitaly Churkin a fost trimis ca expert ├«n secretariatul lui Edward Shevardnadze .

– Cum ├«╚Ťi aminte╚Öti de Churkin?

Specialist uimitor. Un b─ârbat de geniu, deschis. ╚śtia limba la perfec╚Ťie. Dobrynin l-a condus la departamentul interna╚Ťional. Churkin, lucrase ├«n cadrul  ambasadei de la Washington, timp de 10 ani ca ╚Öef al serviciului de pres─â.

______________________________________________________________________________

Interviul a ap─ârut ini╚Ťial ├«n limba rus─â pe: https://eadaily.com/ru/news/2019/03/11/vyacheslav-matuzov-mihail-gorbachev-peshka-v-plane-po-razvalu-sssr iar ├«n limba englez─â este disponibil la: https://www.fort-russ.com/2019/03/in-depth-who-really-betrayed-the-ussr-soviet-insider-explains-gorbachev-was-a-tool-but-of-who/


[1]Mi╚Öcare politic─â palestinian─â de orientare marxist─â, considerat─â mult timp drept principal rival al Organiza╚Ťiei al Fatah condus─â de Yaser Arafat. https://en.wikipedia.org/wiki/Popular_Front_for_the_Liberation_of_Palestine

[2]Om politic palestinian de orientare comunistă. Prima femeie care a deturnat un avion în anul 1969, încarcerată în Marea Britanie în 1970, a fost eliberată în urma unui schimb de prizonieri.

[3]Universitatea Prieteniei Popoarelor localizat─â la Moscova a fost fondat─â ├«n 1960. Accesul era focalizat pe zona ╚Ť─ârilor in curs de dezvoltare.

[4]Denumire a unor forumuri interna╚Ťionale pentru tineret, organizate l├óng─â lacul cu acela╚Öi nume. https://en.wikipedia.org/wiki/Seliger_(forum

[5]Primul directorat general al KGB, direc╚Ťia de informa╚Ťii externe, actualmente SVR, servciul de informa╚Ťii externe al Federa╚Ťiei Ruse.

[6]GRU ÔÇô serviciul de informa╚Ťii al armatei ruse.

[7]Piotr Ivanovici Iva╚Öutin, celebrul ╚Öef al GRU ├«ntre anii 1963 ╚Öi 1987. 

http://csef.ru/en/oborona-i-bezopasnost/423/imperiya-petra-velikogo-shtrihi-k-portretu-legendarnogo-nachalnika-gru-petra-ivashutina-8666

https://www.secretintelligenceservice.org/?page_id=23034  https://www.globalsecurity.org/intell/world/russia/ivashutin.htm

[8]Suverani╚Ötii ru╚Öi ├«l consider─â pe Anatoly Chubais reprezentantul intereselor marii finan╚Ťe interna╚Ťionale ├«n Rusia. ├Än anii ’90, ├«n calitate de ministru al privatiz─ârii, Chubais a supervizat marele jaf efectuat de oligarhi asupra economiei ruse╚Öti.

[9]Andrei Gromyko, ministru de externe al URSS o lungă perioadă de timp din 1957 până în 1985

[10]Membru candidat, membru supleant 

[11]Numele de na╚Ötere al lui Primakov a fost Evgheni Finkelstein.  https://en.wikipedia.org/wiki/Yevgeny_Primakov

[12]Yuri Andropov – ╚Öeful KGB ├«ntre 1967 ╚Öi 1982, devenit pentru o scurt─â perioad─â de timp, ├«ntre 1982-1984 secretar general al PCUS. Referirile la originile lui Andropov pot fi specula╚Ťii la orginile etnice ale acestuia. 

[13] Activitatea Fr─â╚Ťiei Musulmane este interzis─â pe teritoriul Federa╚Ťiei Ruse

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.