Criza datoriilor suverane

 ├Än opinia mea, proiectul de buget publicat recent de executivul de la Bucure╚Öti nu este fezabil. Dimpotriv─â, dac─â acest proiect va fi aprobat de c─âtre Legislativ, nivelul datoriei publice, estimat ├«n procente din produsul intern brut, va atinge un nivel de 55% la sf├ór╚Öitul acestui an, dup─â ce, la sf├ór╚Öitul anului trecut, nivelul acestui indicator era de 47,7% . Ori, ├«n cazul Rom├óniei, care nu beneficiaz─â de o moned─â convertibil─â pe plan extern, aceast nivel al datoriei publice ar reprezenta un risc extrem, chiar dac─â el este mai mic dec├ót pragul critic reglementat de Comisia European─â: 60%. Studiul de caz prezentat ├«n continuare reflect─â, indubitabil ├«n opinia mea, consecin╚Ťele nefaste pe care le implic─â legiferarea necondi╚Ťionat─â a ducumentului men╚Ťionat.

Indicatori   2019   2020   2021
PIB1.058,21.040,81.116,8
VSP   321,1   322,5   364,9
CSP   369,4   424,4   444,9
DSP     48,3   101,9     80,0
DPC  373.6   496,6   614,2

PIB = produsul intern brut (miliarde lei); VBP = veniturile sectorului public (miliarde lei); CSP = cheltuielile sectorului public (miliarde lri); DSP = deficitul sectorului public (miliarde lei); DPC = datoria public─â consolidat─â estimat─â prin procedura ESA. Sursa datelor: (1).

├Äntr-adev─âr, dac─â analiz─âm datele din matricea precedent─â, vom constata c─â nivelul deficitului bugetar al sectorului public din Rom├ónia, estimat prin procedura casha crescut  de la 4,6 % din PIB ├«n 2019 la 9,8% din PIB ├«n 2020, iar ├«n acest an se preconizeaz─â un nivel de 7,2% din PIB pentru acest indicator. Drept urmare, datoria public─â a crescut de la 35,3% din PIB ├«n 2019 la 47,7% din PIB ├«n anul trecut ╚Öi va atinge, foarte probabil, un nivel extrem de riscant la sf├ór╚Öitul acestui an: 55% din PIB.

Evident, noul virus reprezint─â principala cauz─â a acutiz─ârii procesului de supra├«ndatorare a statului rom├ón. ├Äns─â, nu SARS-CoV-2 a declan╚Öat acest flagel. El doar l-a acutizat. Nota bene, fenomenul supra├«ndator─ârii sectorului public al economiei declan╚Öat anul trecut nu este specific doar Rom├óniei. Acest fenomen a afectat ├«n mare m─âsur─â, cu foarte pu╚Ťine excep╚Ťii, ╚Öi statele din Uniunea European─â (UE) ╚Öi celelalte state ale lumii. Dar Rom├ónia, comparativ cu statele din UE, este singura ╚Ťar─â care nu a reu╚Öit s─â promoveze acest teribil test de anduran╚Ť─â. Pentru c─â, spre deosebire de celelalte state din UE, care au reu╚Öit s─â-╚Öi reduc─â sau s─â-╚Öi stabilizeze ├«n acest an nivelul relativ al datoriei publice, Rom├ónia se afl─â, din acest punct de vedere, ├«n c─âdere liber─â.

    Geo      DPC (% din PIB)
201920202021
Belgia  98,1117,7117,8
Cipru  94,0112,6108,2
Fran╚Ťa  98,1115,9117,8
Grecia180,5207,1200,7
Portugalia117,2135,1130,3
Spania  95,5120,3122,0
ZE  85,9101,9102,3
Bulgaria  20,2  25,7  26,4
Cehia  30,2  37,9  40,6
Croa╚Ťia  72,8  86,6  82,4
Polonia  45,7  56,6  57,3
Rom├ónia  35,3  46,7  54,6
Ungaria  65,4  78,0  77,9
UE  79,2  93,9  94,6

ZE = Zona Euro. Sursa datelor: (2).

Din p─âcate, situa╚Ťia Rom├óniei este la fel de grav─â ╚Öi ├«n ceea ce prive╚Öte pozi╚Ťia financiar─â extern─â. Astfel, spre deosebire de Bulgaria, Cehia, Croa╚Ťia, Polonia ╚Öi Ungaria, Rom├ónia a ├«nregistrat ├«n ultimii trei ani doar deficite de cont curent mai mari dec├ót pragul critic reglementat de Comisia European─â (CE): 4% din PIB. Iar aceaste deficite risc─â s─â scape de sub control datorit─â actuluIui blocaj social.

     Geo              BCC (% din PIB)
2018201920202021
Bulgaria 4,6 5,2 3,5 4,0
Cehia-0,8-1,0-2,3-2,0
Croa╚Ťia 2,4 3,1-1,7-0,4
Polonia-0,7 1,4 1,8 1,5
România-4,4-4,7-4,8-4,9
Ungaria 0,3-0,3-1,1-0,3
ZE 3,5 3,1 2,6 2,6
UE 3,1 2,9 2,5 2,5

BCC = balan╚Ťa contului curent. Sursa datelor: (2).

├Än concluzie, supra├«ndatorarea sectorului public reprezint─â ├«n acest moment un risc extrem pentru Rom├ónia. Aceast─â disfunc╚Ťie a fost determinat─â, a╚Öa cum rezult─â din studiul de caz anterior, de acumularea ├«n perioada 2019 -2021 a unor deficite bugetare excesive: 4,6 % din PIB ├«n 2019; 9,8% din PIB ├«n 2020 ╚Öi, foarte probabil, 7,2% ├«n acest an. Datorit─â acestui fapt, datoria public─â va atinge foarte probabil la sf├ór╚Öitul acestui an un nivel de 55% din PIB, un nivel foarte apropiat de pragul critic reglementat de CE: 60% din PIB. Mai mult, dac─â vom lua ├«n considerare nivelul deficitului public prognozat de guvern pentru anul viitor prin procedura cash (70,4 miliarde lei), vom consta c─â acest deficit implic─â o cre╚Ötere a datoriei publice, estimat─â prin procedura ESA, p├ón─â la aproximativ 720 miliarde lei. Ceea ce ├«nseamn─â c─â ponderea ├«n PIB a datoriei publice va atinge anul viitor pragul critic de 60%: DPC (720 miliarde lei) vs PIB (1204,2 miliarde lei) (1).

├Än acest context, datoria public─â a Rom├óniei risc─â s─â scape de sub control din cel pu╚Ťin trei motive. ├Än primul r├ónd, pentru c─â premisele factuale pe baza c─ârora a fost formalizat proiectul de buget al executivului sunt mult prea optimiste. Astfel, veniturile, cheltuielile, deficitul bugetar ╚Öi datoria public─â din acest an au fost estimate de guvern ├«n func╚Ťie de o ipotetic─â rat─â de cre╚Ötere economic─â de -4,4% ├«n anul trecut ╚Öi de 4,3% ├«n acest an. Spre deosebire, opinia CE este cu mult mai rezervat─â : o recesiune de 5,2 % ├«n anul trecut ╚Öi o cre╚Ötere economic─â de 3,4% ├«n acest an (1),(2).

├Än al doilea r├ónd, pentru c─â politica fiscal-bugetar─â promovat─â de guvernele din anul trecut ╚Öi din acest an este o politic─â falimentar─â. Atfel, a╚Öa cum am ar─âtat anterior, datoria public─â din Rom├ónia ar urma s─â ating─â ├«n 2022, potrivit proiectului de buget pentru acest an, un nivel de cel pu╚Ťin 60% din PIB, dup─â ce la sf├ór╚Öitul anului 2019 era de 35,3% din PIB. Ori, acest ecart de 24,7% reprezint─â o contraperforman╚Ť─â unic─â ├«n raport cu celelalte state din UE, dac─â except─âm Spania, care ├«n perioada men╚Ťionat─â urmeaz─â s─â ├«nregistreze o valoare a acestui indicator de 28,4%. Spre deosebire, celelalte ╚Ť─âri din UE urmeaz─â s─â ├«nregistreze urm─âtoarele valori ale acestui indicator: Luxemburg (3,5%); Suedia (5,2%); Bulgaria (6,1%); Danemarca (7,6%); Grecia, Irlanda ╚Öi Letonia (8,6%); Cipru (8,8%); Croa╚Ťia (8,9%); Germania (9,4%); Portugalia (10%); Polonia (10,7%); Ungaria (11,8%); Cehia (12%); Finlanda (13,2%); Slovenia (14,2%); Lituania (13,6%); Austria (14,6%); Malta (16,7)%; Olanda (17,2%); Estonia (18%); Belgia (20,5%); Fran╚Ťa (21,5%) ╚Öi Italia (24,4%) (2).

├Än sf├ór╚Öit, pentru c─â autoritatea Legislativului a fost scurtcircuitat─â ├«n ultimile trei decenii de c─âtre Executiv ├«n ceea ce prive╚Öte legiferarea unor niveluri maxime (plafoane) pentru cheltuielile, deficitele ╚Öi datoriile publice. Astfel, de╚Öi parlamentarii rom├óni au  legiferat ├«n ultimile trei decenii anumite plafoane anuale  pentru indicatorii men╚Ťiona╚Ťi, guvernele din aceast─â lung─â perioad─â au eludat ├«n mod sistematic aceste prevederi legale prin emiterea unor acte normative derogatorii: OUG-urile. Spre exemplu, anul trecut, nivelurile maxime, satabilite prin Lege, ale cheltuielilor bugetare , deficitului bugetar ╚Öi datoriei publice au fost modificate prin trei rectific─âri bugetare reglementate prin OUG-uri. Drept urmare, deficitul bugetar aprobat de Parlament a crescut spectaculos de la 3,6% din PIB la 9,8% din PIB! Mai mult, de╚Öi ├«n  Legea responsabilit─â╚Ťii fiscal bugetare nr. 69/2010 se men╚Ťioneaz─â c─â ÔÇ×├«ntr-un exerci╚Ťiu bugetar nu pot fi promovate mai mult de dou─â rectific─âriÔÇŁ, toat─â lumea ╚Ötie c─â anul trecut guvernul a promovat trei rectific─âri bugetare (3), (4).

Din aceast─â perspectiv─â, este evident c─â dezbaterea ├«n Parlament a actualului proiect de buget reprezint─â un moment crucial pentru Rom├ónia. ╚śi nu m─â refer doar la aprobarea de c─âtre Legislativ, cu anumite amendamente, a acestui document. ├Än opinia mea, aceast─â decizie a Legislativului este important─â doar pe termen scurt. ├Äns─â,dac─â parlamentarii din coali╚Ťia guvernamental─â ╚Öi cei din opozi╚Ťie nu vor anula prin Lege dreptul Executivului de a modifica prin OUG-uri plafoanele stabilite de c─âtre Parlament pentru cheltuielile ╚Öi deficitele bugetare, respectiv pentru datoria public─â, atunci datoria public─â va deveni nesustenabil─â ├«n foarte scurt timp. Pentru c─â Rom├ónia nu beneficiaz─â ca ╚Öi Fran╚Ťa, Italia, Spania, Belgia sau Portugalia de ÔÇ×m─ârinimiaÔÇŁ B─âncii Europene, o institu╚Ťie care finan╚Ťeaz─â datoriile exorbitante din aceste ╚Ť─âri prin credite cu dob├ónd─â zero. Dimpotriv─â, Rom├ónia este ╚Öi va fi nevoit─â ╚Öi ├«n viitor s─â-╚Öi finan╚Ťeze datoriile publice cu imprumuturi care implic─â dob├ónzi anuale de cel pu╚Ťin 3%. De aceea, ├«n opinia mea, evitarea unui eventual colaps financiar al sectorului public din Rom├ónia implic─â, ├«nainte de orice, interzicerea prin Lege a dreptului Executivului de a modifica cu de la sine putere nivelurile maxime legiferate de Parlament pentru cheltuielile publice, deficitele bugetului public ╚Öi pentru datoriile publice. ├Än caz contrar, Rom├ónia ├«╚Öi va pierde dreptul suveran de a se autoguverna. ╚śi, inevitabil, ea va fi guvernat─â de creditori. Iar creditorii sunt oameni cu inima de piatr─â…

Surse de date:

(1). Guvernul Rom├óniei, Raport privind situa╚Ťia macroeconomic─â pe anul 2021, disponibil la:

https://mfinante.gov.ro/acasa/transparenta/proiecte-acte-normative;

(2). Comisia European─â, Prognoza de toamn─â, disponibil─â la:

https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-performance-and-forecasts/autumn-2020-economic-forecasts_en;

(3). Guvernul Rom├óniei, Proiect de lege pentru aprobarea unor indicatori specifica╚Ťi ├«n cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021, disponibil la:

https://mfinan╚Ťe.gov.ro/acasa/transparenta/proiecte-acte-normative;

(4). Legea responsabilit─â╚Ťii fiscal-bugetare nr.69/2010, disponibil─â la:

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/118059.

             Timi╚Öoara, 14 februarie 2021                                                                       Nicolae ╚Ü─âran

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.