Finantari nerambursabile si oportunitati de cooperare pentru banateni prin Programele de Cooperare Transfrontaliera Romania-Serbia si Ungaria-Romania

romania-serbia-300x225

 

Locuitorii Banatului istoric (din Rom├ónia, Serbia ╚Öi Ungaria) vor avea la dispozi╚Ťie ├«n perioada 2015-2020 un bazin de resurse financiare nerambursabile de un volum f─âr─â precedent pentru a dezvolta proiecte comune. S-ar p─ârea c─â ├«n anii urm─âtori ╚Öansele de cooperare ├«ntre b─ân─â╚Ťeni vor fi mai bune ca oric├ónd ├«n perioada scurs─â de la divizarea Banatului istoric ├«ntre statele succesoare ale monarhiei austro-ungare.

Fiindc─â exist─â destui b─ân─â╚Ťeni care fie n-au cuno╚Ötin╚Ť─â de aceste finan╚Ť─âri pe care sunt ├«ndrept─â╚Ťi╚Ťi s─â le acceseze, fie au aflat c├óte ceva, dar fragmentar ╚Öi deseori confuz, ├«n r├óndurile urm─âtoare am s─â ├«ncerc s─â fac o scurt─â prezentare a programelor cu finan╚Ť─âri nerambursabile prin care, printre altele, se ├«ncurajeaz─â cooperarea ├«ntre locuitorii din zonele de grani╚Ť─â din Rom├ónia, Serbia ╚Öi Ungaria. Men╚Ťionez c─â autorul acestor r├ónduri are o experien╚Ť─â de peste zece ani ├«n domeniul proiectelor cu finan╚Ťare european─â nerambursabil─â ╚Öi a fost implicat ├«n preg─âtirea ╚Öi implementarea unor proiecte finan╚Ťate prin programele antecedente de cooperare transfrontalier─â Rom├ónia-Serbia ╚Öi Ungaria-Rom├ónia ├«n perioada 2007-2014, precum ╚Öi ├«n implementarea de proiecte ├«n cadrul altor programe europene de cooperare teritorial─â.

A╚Öadar, cum de au ap─ârut aceste fonduri pentru ├«ncurajarea cooper─ârii transfrontaliere ├«n Banat? Cine ar putea accesa finan╚Ť─ârile acordate prin programele transfrontaliere? Ce se finan╚Ťeaz─â, pentru ce se dau banii? Ce ar trebui f─âcut pentru a avea o imagine corect─â despre aceste finan╚Ť─âri ╚Öi pentru a cre╚Öte ╚Öansele de a ob╚Ťine o finan╚Ťare nerambursabil─â din aceste programe?

Pentru a r─âspunde la aceste ├«ntreb─âri ar fi poate util s─â ne remor─âm c├óteva aspecte despre ÔÇŁce e Uniunea European─â ╚Öi ce vrea ea?ÔÇŁ (subliniez c─â e vorba despre cele mai cunoscute aspecte; UE este o entitate foarte complex─â, cu multe necunoscute inclusiv pentru cei familiariza╚Ťi cu func╚Ťionarea institu╚Ťiilor europene dar discutarea ÔÇŁnecunoscutelorÔÇŁ din ecua╚Ťia complex─â UE nu constituie obiectul r├óndurilor de fa┼ú─â).

DE CE SE DAU BANI PENTRU ÎNCURAJAREA COOPERĂRII TRANSFRONTALIERE?

Trei motive pentru finan╚Ťarea din bugetul Uniunii Europene a proiectelor de cooperare transfrontalier─â

  1. O prim─â ra╚Ťiune pentru existen╚Ťa programelor speciale de finan╚Ťare dedicate zonelor transfrontaliere o reprezint─â preocuparea central─â pe care Uniunea European─â a avut-o (inclusiv ├«n forma sa anterioar─â, ÔÇŁComunitatea European─âÔÇŁ) ╚Öi o are ├«n continuare cu grani╚Ťele ╚Öi barierele statele de aproape toate tipurile, pe care le vrea dac─â nu desfiin╚Ťate de dreptul, atunci cel pu╚Ťin relativizate ╚Öi redefinite ├«n termeni noi (fie imediat, fie treptat, prin ÔÇŁintegrare european─âÔÇŁ). Eliminarea barierelor din calea schimburilor de bunuri, servicii ╚Öi oameni, cu consecin╚Ťele de rigoare pentru diluarea/desfiin╚Ťarea grani╚Ťelor statale, dar ┼či constituirea unor mecanisme ╚Öi institu╚Ťii de cooperare suprana╚Ťionale au fost, ├«n viziunea ╚Öi ac╚Ťiunea arhitec╚Ťilor Uniunii Europene, solu╚Ťiile optime pentru o Europ─â unit─â ╚Öi pa╚Önic─â, ├«n care s─â nu mai fie posibile r─âzboaiele inter-statale din trecut pentru teritorii ┼či, implicit, pentru schimbarea grani┼úelor. Aceast─â viziune poate fi considerat─â ca fiind realizat─â ├«n parte dup─â aproape 60 de ani de integrare european─â (de╚Öi r─âm├óne de v─âzut c├ót de sustenabil─â va r─âm├óne o Europ─â ca spa╚Ťiu f─âr─â grani╚Ťe interne ├«n condi╚Ťiile actualului tsunami imigra╚Ťionist).

├Än acest imens proces istoric de punere ├«n paranteze a limitelor ╚Öi barierelor statele un anumit rol l-a avut ╚Öi ├«ncurajarea sistematic─â a cooper─ârii dintre indivizi ╚Öi actori institu╚Ťionali situa╚Ťi pe p─âr╚Ťi opuse ale frontierelor statelor europene prin implementarea unor proiecte comune, co-finan╚Ťate din bani de la bugetul Uniunii / Comunit─â╚Ťii Europene. Banii care vin prin Programele de Cooperare Transfrontalier─â actuale sunt o parte component─â a acestui vast proces istoric prin care, ├«n numele unei Europe pa╚Önice ╚Öi angrenat─â ├«ntr-o uniune tot mai str├óns─â (ÔÇŁever closer UnionÔÇŁ), au fost finan┼úate proiecte comune de cooperare dintre cet─â┼úenii unor diverse state europene, a┼ča cum sunt ┼či b─ân─â┼úenii zilelor noastre.

  1. ├Äncurajarea cooper─ârii peste grani┼úe (┼či, am putea spune, ├«n pofida acestora) este ├«ns─â doar un aspect care justific─â existen┼úa programelor de cooperare transfrontalier─â la care vor avea acces (┼či) b─ân─â┼úenii ├«n perioada 2014-2020. Alt aspect ├«l reprezint─â politica de coeziune economic─â, social─â ┼či teritorial─â asumat─â de Uniunea European─â ┼či pentru care sume imense sunt alocate din bugetul unional.

Ce ├«nseamn─â de fapt aceast─â politic─â, cum am putea traduce aceast─â expresie preten╚Ťioas─â ÔÇŁcoeziune economic─â, social─â ╚Öi teritorial─âÔÇŁ ├«ntr-un limbaj accesibil pentru cet─â┼úeanul obi┼čnuit din Banat (sau, de fapt, din orice alt─â regiune istoric─â din Europa)?

Foarte pe scurt ╚Öi la obiect, politica de coeziune economic─â, social─â ┼či teritorial─â a Uniunii Europene se exprim─â ├«n asumarea ca sarcin─â de lucru a obiectivului de a reduce decalajele de dezvoltare economic─â ┼či social─â existente din cele mai vechi timpuri p├ón─â ast─âzi ├«ntre diverse locuri, regiuni, ora┼če ┼či sate din Europa. Ideea central─â este c─â, ├«n Europa unit─â ┼či integrat─â, nivelul de trai al cet─â┼úenilor din zonele s─ârace ┼či r─âmase ├«n urm─â din diverse ┼či nu ├«ntotdeauna binecuv├óntate pricini (de exemplu, Sicilia, Vaslui sau Peloponez) se va apropia cu ajutorul programelor de dezvoltare finan╚Ťate cu bani europeni de nivelul de trai al locuitorilor din regiunile europene tradi┼úional prospere (cum ar fi, de pild─â, Lombardia, Flandra sau Renania). F─âr─â ├«ndoial─â, aceast─â perspectiv─â este una optimist─â ┼či cu un poten┼úial mare de a genera legitimitate ┼či suport politic pentru procesul de integrare ┼či unificare european─â. R─âm├óne ├«ns─â de v─âzut ┼či c├ót va fi de realist─â ┼či dac─â, ├«ntr-adev─âr, pe termen mediu sau lung va exista o reducere a disparit─â┼úilor ┼či o convergen┼ú─â ├«ntre nivelul de dezvoltare al unor regiuni precum Epirul ├«n Grecia ┼či Bavaria ├«n Germania.

Trebuie remarcat ├«ns─â c─â, ├«n numele politicii de coeziune economic─â ┼či social─â, Uniunea European─â aloc─â bani nu doar pentru a ├«ncuraja dezvoltarea ├«n zonele mai s─ârace, dar ┼či sub form─â de compensa┼úie pentru pierderile (considerate a fi temporare) pe care le-au ├«nregistrat economiile europene mai pu┼úin competitive ├«n urma integr─ârii pe pia┼úa unic─â europen─â, dominat─â de firme foarte competitive, cu acces privilegiat la finan┼ú─âri ┼či tehnologie. Asump┼úia fundamental─â este c─â aceste pierderi sunt de durat─â scurt─â ┼či c─â, prin utilizarea banilor europeni, se vor crea condi┼úii favorabile pentru cre┼čterea locurilor de munc─â ┼či pentru incluziune social─â sporit─â ├«n ┼ú─ârile mai recent integrate pe pia┼úa unic─â european─â. ├Än politica de coeziune economic─â ┼či social─â un rol particular se acord─â regiunilor caracterizate de anumite dezavantaje teritoriale: regiuni muntoase, insulare, cu o densitate sc─âzut─â a popula┼úiei dar ┼či regiunilor situate ├«n proximitatea grani╚Ťelor statele (├«ntruc├ót se consider─â c─â de multe ori grani┼úele statele func┼úioneaz─â ca un factor inhibator pentru dinamica activit─â┼úiii economice).

A╚Öadar, politica de coeziune economic─â, social─â ╚Öi teritorial─â a Uniunii Europene (definit─â ├«n Titlul XVII, articolele 175-178 din Tratatul privind func╚Ťionarea Uniunii Europene, ├«n care o aten╚Ťie sporit─â se acord─â zonelor transfrontaliere caracterizate de poten╚Ťiale dezavantaje economice) este matricea politic─â din care se trag programele prin care se vor acorda bani (╚Öi) b─ân─â╚Ťenilor din Rom├ónia, Serbia ╚Öi Ungaria ├«n perioada 2014-2020. Priorit─â╚Ťile finan╚Ťate prin aceste programe se ├«ncadreaz─â deplin ├«n obiectivele politicii de coeziune economic─â ╚Öi teritorial─â asumat─â de Uniunea European─â ca parte a Strategiei Europa 2020.

Ca parte a politicii de coeziune, Uniunea European─â ╚Öi-a asumat un obiectiv de cooperare teritorial─â, cunoscut sub numele de INTERREG, prin care se ├«ncurajeaz─â ╚Öi se finan╚Ťeaz─â cooperarea dintre actori institu╚Ťioali din regiuni situate ├«n diverse ╚Ť─âri europene. Exist─â astfel un Program de Cooperare Teritorial─â numit INTERREG V (aflat la a cincea edi╚Ťie), prin care se finan╚Ťeaz─â proiecte implementate de actori din regiuni situate oriunde ├«n spa╚Ťiul economic european. Exist─â ├«ns─â ╚Öi programe de cooperare teritorial─â INTERREG prin care se finan╚Ťeaz─â colaborarea actorilor din zonele situate de-a lungul frontierelor. ├Än consecin╚Ť─â, zonele de grani╚Ť─â din Rom├ónia deruleaz─â programe de cooperare teritorial─â cu zonele situate de cealalt─â parte a grani╚Ťei ├«n ╚Ť─ârile ├«nvecinate. ├Än cazul Banatului sunt relevante Programele de Cooperare Teritorial─â INTERREG Ungaria Rom├ónia ╚Öi INTERREG IPA Rom├ónia-Serbia, care cuprind ╚Öi acele p─âr╚Ťi din Banat intrate ├«n componen╚Ťa ╚Ť─ârilor vecine ╚Öi prietene Ungaria ╚Öi Serbia.

  1. Din 1958, anul semn─ârii Tratatului de la Roma ╚Öi p├ón─â ├«n 2013 (anul ├«n care Croa╚Ťia a devenit stat membru al UE) num─ârul statelor care s-au al─âturat proiectului de integrare ╚Öi unificare european─â a crescut considerabil, de la ╚Öapte la dou─âzeci╚Öiopt. Problema care se pune este dac─â aceast─â tendin╚Ť─â de l─ârgire a Uniunii Europene va continua ╚Öi ├«n viitor. ├Än orice caz, ├«n acest moment dintre ╚Ť─ârile ├«nvecinate cu Uniunea European─â, un num─âr de cinci ╚Ť─âri au calitatea de ╚Ť─âri candidate (Albania, Muntenegru, Serbia, Macedonia, Turcia) iar dou─â ╚Ť─âri sunt poten╚Ťial candidate (Bosnia ╚Öi Her╚Ťegovina, Kosovo). Ca parte a discu╚Ťiilor ╚Öi necocierilor de pre-aderare, Uniunea European─â a stabilit o facilitate financiar─â specific─â ÔÇô Instrumentul pentru Pre-Aderare (IPA ÔÇô Instrument for Pre-Accesion) prin care se finan╚Ťeaz─â reforme ╚Öi schimb─âri necesare pentru a promova convergen╚Ťa structurilor economice ╚Öi sociale din aceste ╚Ť─âri cu structurile similare in Uniunea European─â. Republica Serbia, ├«n calitate de ╚Ťar─â candidat, are acces la acest─â facilitate fiananciar─â (IPA), prin care se co-finan╚Ťeaz─â Programul de Cooperare Transfrontalier─â INTERREG IPA Rom├ónia-Serbia. Zonele de eligibilitate ale acestui program sunt: a) ├«n Rom├ónia: jude╚Ťele Timi╚Ö, Cara╚Ö-Severin ╚Öi Mehedin╚Ťi; b) ├«n Serbia: districtele Severno Banatski (Banatul de Nord), Srednje Banatski (Banatul Mijlociu), Ju┼żno Banatski (Banatul de Sud), Brani─Źevski, Borski, Podunavski.

Ca o prim─â concluzie, dup─â acest scurt tur de orizont, putem concluziona c─â ├«n anii urm─âtori locuitorii Banatului pot avea acces la un ÔÇŁbazinÔÇŁ de finan╚Ť─âri europene pe care Uniunea European─â le pune la dispozi╚Ťia Rom├óniei ╚Öi Ungariei ca parte a politicii de coeziune economic─â, social─â ╚Öi teritorial─â, prin obiectivul de cooperare teritorial─â INTERREG prin care se ├«ncurajeaz─â cooperarea ├«ntre actori situa╚Ťi de o parte ╚Öi de alta a grani╚Ťelor statele. ├Än consonan╚Ť─â cu obiectivele acestei politici, ├«n cadrul politicii de extindere ╚Öi de preg─âtire a ader─ârii ╚Ť─ârilor candidate (a╚Öa cum este ╚Öi Republica Serbia) Uniunea European─â finan╚Ťeaz─â prin intermediul Programului de Cooperarea Transfrontalier─â INTERREG IPA Rom├ónia-Serbia proiecte comune realizate prin parteneriate ├«ntre organiza╚Ťii din Serbia ╚Öi Rom├ónia.

├Än ultim─â instan╚Ť─â, aceste finan╚Ť─âri decurg dintr-o anumit─â viziune politic─â despre viitorul Europei: un spa╚Ťiu f─âr─â grani╚Ťe, ├«n care s─â existe un grad mare de convergen╚Ť─â ├«ntre nivelele de dezvoltare din diversele regiuni. Ca model de dezvoltare, prin Strategia Europa 2020 (pe care se fundamenteaz─â ╚Öi politica de coeziune economic─â, social─â ╚Öi teritorial─â din care decurg ╚Öi finan╚Ť─ârile disponibile ├«n Banat ca spa╚Ťiu de ├«nvecinare ├«ntre trei ╚Ť─âri) se urm─âre╚Öte realizarea unei cre╚Öteri economice inteligente, bazat─â pe cunoa╚Ötere, durabile ╚Öi favorabile incluziunii sociale.

Dup─â ce am aflat de ce vin (├«n ultim─â instan╚Ť─â) banii, urm─âtorul pas va fi s─â vedem cine poate s─â-i acceseze ╚Öi pentru ce fel de proiecte.

PENTRU CINE?

Beneficiari: Primul aspect care trebuie avut ├«n vedere ├«n privin╚Ťa acces─ârii fina╚Ť─ârilor disponibile prin programele de cooperare transfrontalier─â Ungaria-Rom├ónia ╚Öi Rom├ónia-Serbia este c─â agen╚Ťii economici (firmele) NU se ├«ncadreaz─â ├«n categoria beneficiarilor eligibili (nu au dreptul s─â primeas─â bani prin aceste programe).

Beneficiarii eligibili sunt urm─âtoarele tipuri de institu╚Ťii:

  • autorit─â╚Ťi publice locale la nivel local ╚Öi jude╚Ťean (prim─ârii ╚Öi consilii jude╚Ťene),
  • autorit─â╚Ťi na╚Ťionale ╚Öi regionale care func╚Ťioneaz─â ├«n zona eligibil─â
  • alte institu╚Ťii publice: prefecturi, institu╚Ťii medicale (spitale, etc.), institu╚Ťii de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt
  • camere de comer╚Ť
  • muzee, institu╚Ťii de cultur─â, sport, institu╚Ťii cu responsabilit─â╚Ťi
  • unit─â╚Ťi de culturi
  • asocia╚Ťii neguvernamentale (ONG-uri).

PENTRU CE?

Ce se finan╚Ťeaz─â:

Proiecte dezvoltate ╚Öi implementate ├«n parteneriat ├«ntre organiza╚Ťii situate de o parte ╚Öi de alta a grani╚Ťei ├«n zona eligibil─â ├«n domenii precum:

  • Cultur─â – Activit─â╚Ťi culturale ╚Öi sociale, oferite prin ini╚Ťiative comune ├«n zona de grani╚Ť─â, valorificarea mo╚Öternii culturale, etc.;
  • S─ân─âtate ÔÇô ├«mbun─ât─â╚Ťirea serviciilor medicale prin reabilitarea infrastructurii medicale, achizi╚Ťia de echipamente, etc.;
  • Turism ÔÇô dezvoltarea de produse ╚Öi servicii turistice noi ╚Öi inovatoare, investi╚Ťii pentru cre╚Öterea cererii re╚Ťelelor de turism local, ├«mbun─ât─â╚Ťirea accesibilit─â╚Ťii la site-urile naturale ╚Öi culturale, etc.;
  • ├Ämbun─ât─â╚Ťirea ocup─ârii for╚Ťei de munc─â – servicii sociale inovatoare pentru cei care caut─â locuri de munc─â, informa╚Ťii privind oportunit─â╚Ťile disponibile ├«n zonele marginale, furnizarea de informa╚Ťii ╚Öi de servicii pentru grupurile dezavantajate, instruiri ╚Öi in╚Ťiative de ocupare a for╚Ťei de munc─â la nivel transfrontalier, etc.
  • ├Ämbun─ât─â╚Ťirea mobilit─â╚Ťii ╚Öi accesibilit─â╚Ťii transfrontaliere: investi╚Ťii ├«n infrastructura de transport (drumuri noi construite ╚Öi ref─âcute, piste de biciclete), ├«n infrastructuri ╚Öi re╚Ťele de utilit─â╚Ťi publice (energie, ap─â, ICT), ├«mbun─ât─â╚Ťirea serviciilor de transport transfrontalier,
  • Managementul apelor ╚Öi utilizarea mai sustenabil─â a resurselor de ap─â existente: dezvoltarea sistemelor de monitorizare, informare ╚Öi control privind calitatea ╚Öi cantitatea apelor, protec╚Ťia ╚Öi utilizare bazinelor hidrografice transfrontaliere,
  • Managementul situa╚Ťiilor de urgen╚Ť─â, ├«mbun─ât─â╚Ťirea prevenirii riscurilor ╚Öi gestionarea dezastrelor: ├«mbun─ât─â╚Ťirea infrastructurii de prevenire ╚Öi gestionare a situa╚Ťiilor de urgen╚Ť─â, cre╚Öterea nivelului de interoperabilitate ╚Öi pentru interven╚Ťii de urgen╚Ť─â la nivel transfrontalier, campanii de informare ├«n vederea ├«mbun─ât─â╚Ťirii nivelului de informare a cet─â╚Ťenilor ├«n privin╚Ťa m─âsurilor de protejare ├«n situa╚Ťii de urgen╚Ť─â ╚Öi pentru gestionarea dezastrelor
  • Cooperarea ├«ntre cet─â╚Ťeni (prev─âzut─â doar ├«n Programul de Cooperare Ungaria-Rom├ónia): ini╚Ťiative comune prin proiecte de mic─â anvergur─â pentru realizarea de evenimente culturale, spectacole, competi╚Ťii sportive, cooperare extracurricular─â a elevilor.

 

CE-I DE F─éCUT?

├Än primul r├ónd, to╚Ťi cei care au interes poten╚Ťial ├«n domeniile de mai sus ╚Öi/sau ├«n dezvoltarea unor proiecte cu parteneri din Ungaria sau respectiv, ar trebui s─â urm─âreasc─â site-urile oficiale ale acestor programe ╚Öi ale institu╚Ťiilor abilitate s─â gestioneze programele respective ╚Öi s─â ofere poten╚Ťialilor beneficiari:

Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalier─â Rom├ónia ÔÇô Serbia

http://www.romania-serbia.net/

Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timișoara

http://www.brct-timisoara.ro/

Str. Proclama╚Ťia de la Timi╚Öoara nr.5

300054, Timișoara

Tel: 0356 426.360

Fax: 0356 426.361

 

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România

http://www.huro-cbc.eu/ro/

Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalier─â Oradea

http://www.brecoradea.ro/

Parcul I.C. Br─âtianu nr. 8
410051, Oradea
România

Tel.: +40 259 473 174
Fax: +40 259 473 17

Pe aceste site-uri se g─âsesc toate informa╚Ťiile relevante despre respectivele programe de cooperare transfrontalier─â, ├«ncep├ónd cu variantele apropate ale programelor ╚Öi p├ón─â la ultimele nout─â╚Ťi ╚Öi instruc╚Ťiuni.

├Än al doilea r├ónd, ar trebui s─â ├«ncerce s─â participe la evenimentele publice de prezentare a programelor ce vor fi lansate ├«n perioada imediat urm─âtoare (septembrie-octombrie). La aceste evenimente de prezentare vor participa reprezentan╚Ťii institu╚Ťiilor men╚Ťionate mai devreme, precum ╚Öi a altor organiza╚Ťii din sistemul de gestionare al acestor programe.

Primul apel de proiecte lansat va fi ├«n cadrul Programului de Cooperare Transfrontalier─â Rom├ónia-Serbia ╚Öi va fi deschis ├«n perioada 15 septembrie 2015 ÔÇô 15 ianuarie 2015. Asta ├«nseamn─â c─â ├«n acest interval pute╚Ťi s─â v─â informa╚Ťi despre program, s─â identifica╚Ťi o idee de proiect eligibil─â pentru a accesa o finan╚Ťare nerambursabil─â la nivel transfrontalier, s─â c─âuta╚Ťi un partener potrivit din aria eligibil─â a programului din Serbia, s─â stabili╚Ťi condi╚Ťiile ├«n care ve╚Ťi lucra ╚Öi apoi s─â v─â apuca╚Ťi s─â preg─âti╚Ťi documenta╚Ťia proiectului care trebuie depus─â la Biroul de Cooperare Transfrontalier─â Rom├ónia-Serbia din Timi╚Öoara p├ón─â ├«n data de 15 ianuarie.

O logic─â similar─â se aplic─â ╚Öi ├«n cazul proiectelor finan╚Ťate prin Programul de Cooperare Transfrontalier─â Ungaria-Rom├ónia, ├«n momentul ├«n care se va deschide primul apel de proiecte (├«n octombrie 2015), doar c─â acolo proiectele se vor depune, cel mai probabil, la Biroul de Cooperare Transfrontalier─â Ungaria-Rom├ónia din Oradea (r─âm├óne de v─âzut dac─â nu va fi posibil ca cererile de finan╚Ťare s─â fie depuse la punctele de lucru jude╚Ťene, precum cel de la Timi╚Öoara, aflat ├«n cl─âdirea ├«n care se g─âse╚Öte ╚Öi Consiliul Jude╚Ťean).

├Än al treilea r├ónd, cei interesa╚Ťi de dezvoltarea unor proiecte transfrontaliere ar putea s─â colaboreze cu exper╚Ťi sau firme de consultan╚Ť─â cu experien╚Ť─â ├«n preg─âtirea ╚Öi managementul proiectelor finan╚Ťate prin programele de cooperare teritorial─â ale Uniunii Europene. ├Än acest contex, trebuie men╚Ťionat faptul c─â proiectele finan╚Ťate prin programele de cooperare tranfrontalier─â au anumite particularit─â╚Ťi specifice, care le diferen╚Ťiaz─â p├ón─â la un punct de proiectele europene cele mai familiare publicului din Rom├ónia (├«ndeob╚Öte proiectele finan╚Ťate prin programe gestionate la nivel na╚Ťioanl precum Programul Na╚Ťional de Dezvoltare Rural─â, Programul Opera╚Ťional Regional, Programul Opera╚Ťional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, ╚Öamd). De la asigurarea unor structuri de activit─â╚Ťi similare ├«n ambele loca╚Ťii de implementare a proiectului p├ón─â la procedurile speciale de achizi╚Ťie (mai ales ├«n cazul parteneriatelor cu organiza╚Ťii din Serbia) sau la utilizarea limbii engleze ├«n documentele proiectelor, preg─âtirea ╚Öi managementul proiectelor de cooperare transfrontalier─â necesit─â un set de competen╚Ťe ╚Öi cuno╚Ötiin╚Ťe specifice ╚Öi un tip de expertiz─â mai specializat─â dec├ót cea care poate fi ├«nt├ólnit─â ├«n mod obi╚Önuit pe pia╚Ťa firmele de consultan╚Ť─â pentru atragerea de finan╚Ť─âri nerambursabile din Rom├ónia.

 În loc de concluzie

A╚Öadar, ├«n mai pu╚Ťin de o lun─â, prin lansarea ├«n 15 septembrie 2015 a primului apel de proiecte ├«n cadrul Programului IPA de Cooperare Transfrontalier─â Rom├ónia-Serbia, se va da startul la o nou─â rund─â de finan╚Ť─âri pentru ├«ncurajarea cooper─ârii transfrontaliere ├«ntre cet─â╚Ťenii rom├óni, s├órbi ╚Öi maghiari situa╚Ťi pe teritoriul Banatului istoric (dar, evident, ╚Öi ├«n alte regiuni istorice situate de-a lungul grani╚Ťelor actuale ÔÇô de exemplu, jude╚Ťul Mehedin╚Ťi din Oltenia). Dintre to╚Ťi b─ân─â╚Ťenii, locuitorii jude╚Ťului Timi╚Ö se reg─âsesc ├«ntr-o pozi╚Ťie privilegiat─â, ├«ntruc├ót ace╚Ötia pot beneficia de finan╚Ť─âri at├ót prin din programul de cooperare transfrontalier─â cu Ungaria, c├ót ╚Öi din cel cu Serbia. Spre deosebire de perioada anterior─â 2007-2013, ├«n prezent ╚Öansele de a accesa aceste finan╚Ť─âri ar trebui s─â fie mai bune, at├ót din cauz─â c─â bugetele alocate acestor programe sunt mai mari, dar ╚Öi pentru c─â experien╚Ťa acumulat─â p├ón─â acum la nivelul institu╚Ťiilor care gestioneaz─â aceste programe s-ar cuveni s─â se ÔÇŁtraduc─âÔÇŁ ├«ntr-un mediu mai prietenos cu solicitan╚Ťii ╚Öi beneficiarii. ├Än aceste condi╚Ťii, nu ne r─âm├óne dec├ót s─â sper─âm c─â, ├«n pofida ├«nc─ârc─âturii birocratice prezent─â ├«n toate politicile ╚Öi programele europene, b─ân─â╚Ťenii de acum vor reu╚Öi s─â utilizeze finan╚Ť─ârile disponibile ├«n perioada 2015-2020 pentru a realiza proiecte demne de renumele ╚Öi de virtu╚Ťile tradi╚Ťionale ale Banatului istoric.

 

├Än cazul ├«n care cititorii doresc s─â afle mai multe despre aceste programe de cooperare transfrontalier─â ╚Öi, eventual, s─â ob╚Ťin─â finan╚Ť─âri nerambursabile pentru implementarea de proiecte, datele de contact ale autorului acestui text sunt urm─âtoarele:

 

Corneliu BERARI

Senior Consultant

A.B.A. MANAGEMENT

Str. Stuparilor nr. 10

Timișoara 300261

Romania

Tel: +40 256.499.715

Mobil: +40 756.081.480

Fax: +40 256. 499.509

Email: corneliu.berari@abaconsulting.ro

Web: www.abaconsulting.ro

27_corneli_berari

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.