Locuitorii Banatului istoric (din România, Serbia și Ungaria) vor avea la dispoziție în perioada 2015-2020 un bazin de resurse financiare nerambursabile de un volum fără precedent pentru a dezvolta proiecte comune. S-ar părea că în anii următori șansele de cooperare între bănățeni vor fi mai bune ca oricând în perioada scursă de la divizarea Banatului istoric între statele succesoare ale monarhiei austro-ungare.
Fiindcă există destui bănățeni care fie n-au cunoștință de aceste finanțări pe care sunt îndreptățiți să le acceseze, fie au aflat câte ceva, dar fragmentar și deseori confuz, în rândurile următoare am să încerc să fac o scurtă prezentare a programelor cu finanțări nerambursabile prin care, printre altele, se încurajează cooperarea între locuitorii din zonele de graniță din România, Serbia și Ungaria. Menționez că autorul acestor rânduri are o experiență de peste zece ani în domeniul proiectelor cu finanțare europeană nerambursabilă și a fost implicat în pregătirea și implementarea unor proiecte finanțate prin programele antecedente de cooperare transfrontalieră România-Serbia și Ungaria-România în perioada 2007-2014, precum și în implementarea de proiecte în cadrul altor programe europene de cooperare teritorială.
Așadar, cum de au apărut aceste fonduri pentru încurajarea cooperării transfrontaliere în Banat? Cine ar putea accesa finanțările acordate prin programele transfrontaliere? Ce se finanțează, pentru ce se dau banii? Ce ar trebui făcut pentru a avea o imagine corectă despre aceste finanțări și pentru a crește șansele de a obține o finanțare nerambursabilă din aceste programe?
Pentru a răspunde la aceste întrebări ar fi poate util să ne remorăm câteva aspecte despre ”ce e Uniunea Europeană și ce vrea ea?” (subliniez că e vorba despre cele mai cunoscute aspecte; UE este o entitate foarte complexă, cu multe necunoscute inclusiv pentru cei familiarizați cu funcționarea instituțiilor europene dar discutarea ”necunoscutelor” din ecuația complexă UE nu constituie obiectul rândurilor de faţă).
DE CE SE DAU BANI PENTRU ÎNCURAJAREA COOPERĂRII TRANSFRONTALIERE?
Trei motive pentru finanțarea din bugetul Uniunii Europene a proiectelor de cooperare transfrontalieră
- O primă rațiune pentru existența programelor speciale de finanțare dedicate zonelor transfrontaliere o reprezintă preocuparea centrală pe care Uniunea Europeană a avut-o (inclusiv în forma sa anterioară, ”Comunitatea Europeană”) și o are în continuare cu granițele și barierele statele de aproape toate tipurile, pe care le vrea dacă nu desființate de dreptul, atunci cel puțin relativizate și redefinite în termeni noi (fie imediat, fie treptat, prin ”integrare europeană”). Eliminarea barierelor din calea schimburilor de bunuri, servicii și oameni, cu consecințele de rigoare pentru diluarea/desființarea granițelor statale, dar şi constituirea unor mecanisme și instituții de cooperare supranaționale au fost, în viziunea și acțiunea arhitecților Uniunii Europene, soluțiile optime pentru o Europă unită și pașnică, în care să nu mai fie posibile războaiele inter-statale din trecut pentru teritorii şi, implicit, pentru schimbarea graniţelor. Această viziune poate fi considerată ca fiind realizată în parte după aproape 60 de ani de integrare europeană (deși rămâne de văzut cât de sustenabilă va rămâne o Europă ca spațiu fără granițe interne în condițiile actualului tsunami imigraționist).
În acest imens proces istoric de punere în paranteze a limitelor și barierelor statele un anumit rol l-a avut și încurajarea sistematică a cooperării dintre indivizi și actori instituționali situați pe părți opuse ale frontierelor statelor europene prin implementarea unor proiecte comune, co-finanțate din bani de la bugetul Uniunii / Comunității Europene. Banii care vin prin Programele de Cooperare Transfrontalieră actuale sunt o parte componentă a acestui vast proces istoric prin care, în numele unei Europe pașnice și angrenată într-o uniune tot mai strânsă (”ever closer Union”), au fost finanţate proiecte comune de cooperare dintre cetăţenii unor diverse state europene, aşa cum sunt şi bănăţenii zilelor noastre.
- Încurajarea cooperării peste graniţe (şi, am putea spune, în pofida acestora) este însă doar un aspect care justifică existenţa programelor de cooperare transfrontalieră la care vor avea acces (şi) bănăţenii în perioada 2014-2020. Alt aspect îl reprezintă politica de coeziune economică, socială şi teritorială asumată de Uniunea Europeană şi pentru care sume imense sunt alocate din bugetul unional.
Ce înseamnă de fapt această politică, cum am putea traduce această expresie pretențioasă ”coeziune economică, socială și teritorială” într-un limbaj accesibil pentru cetăţeanul obişnuit din Banat (sau, de fapt, din orice altă regiune istorică din Europa)?
Foarte pe scurt și la obiect, politica de coeziune economică, socială şi teritorială a Uniunii Europene se exprimă în asumarea ca sarcină de lucru a obiectivului de a reduce decalajele de dezvoltare economică şi socială existente din cele mai vechi timpuri până astăzi între diverse locuri, regiuni, oraşe şi sate din Europa. Ideea centrală este că, în Europa unită şi integrată, nivelul de trai al cetăţenilor din zonele sărace şi rămase în urmă din diverse şi nu întotdeauna binecuvântate pricini (de exemplu, Sicilia, Vaslui sau Peloponez) se va apropia cu ajutorul programelor de dezvoltare finanțate cu bani europeni de nivelul de trai al locuitorilor din regiunile europene tradiţional prospere (cum ar fi, de pildă, Lombardia, Flandra sau Renania). Fără îndoială, această perspectivă este una optimistă şi cu un potenţial mare de a genera legitimitate şi suport politic pentru procesul de integrare şi unificare europeană. Rămâne însă de văzut şi cât va fi de realistă şi dacă, într-adevăr, pe termen mediu sau lung va exista o reducere a disparităţilor şi o convergenţă între nivelul de dezvoltare al unor regiuni precum Epirul în Grecia şi Bavaria în Germania.
Trebuie remarcat însă că, în numele politicii de coeziune economică şi socială, Uniunea Europeană alocă bani nu doar pentru a încuraja dezvoltarea în zonele mai sărace, dar şi sub formă de compensaţie pentru pierderile (considerate a fi temporare) pe care le-au înregistrat economiile europene mai puţin competitive în urma integrării pe piaţa unică europenă, dominată de firme foarte competitive, cu acces privilegiat la finanţări şi tehnologie. Asumpţia fundamentală este că aceste pierderi sunt de durată scurtă şi că, prin utilizarea banilor europeni, se vor crea condiţii favorabile pentru creşterea locurilor de muncă şi pentru incluziune socială sporită în ţările mai recent integrate pe piaţa unică europeană. În politica de coeziune economică şi socială un rol particular se acordă regiunilor caracterizate de anumite dezavantaje teritoriale: regiuni muntoase, insulare, cu o densitate scăzută a populaţiei dar şi regiunilor situate în proximitatea granițelor statele (întrucât se consideră că de multe ori graniţele statele funcţionează ca un factor inhibator pentru dinamica activităţiii economice).
Așadar, politica de coeziune economică, socială și teritorială a Uniunii Europene (definită în Titlul XVII, articolele 175-178 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în care o atenție sporită se acordă zonelor transfrontaliere caracterizate de potențiale dezavantaje economice) este matricea politică din care se trag programele prin care se vor acorda bani (și) bănățenilor din România, Serbia și Ungaria în perioada 2014-2020. Prioritățile finanțate prin aceste programe se încadrează deplin în obiectivele politicii de coeziune economică și teritorială asumată de Uniunea Europeană ca parte a Strategiei Europa 2020.
Ca parte a politicii de coeziune, Uniunea Europeană și-a asumat un obiectiv de cooperare teritorială, cunoscut sub numele de INTERREG, prin care se încurajează și se finanțează cooperarea dintre actori instituțioali din regiuni situate în diverse țări europene. Există astfel un Program de Cooperare Teritorială numit INTERREG V (aflat la a cincea ediție), prin care se finanțează proiecte implementate de actori din regiuni situate oriunde în spațiul economic european. Există însă și programe de cooperare teritorială INTERREG prin care se finanțează colaborarea actorilor din zonele situate de-a lungul frontierelor. În consecință, zonele de graniță din România derulează programe de cooperare teritorială cu zonele situate de cealaltă parte a graniței în țările învecinate. În cazul Banatului sunt relevante Programele de Cooperare Teritorială INTERREG Ungaria România și INTERREG IPA România-Serbia, care cuprind și acele părți din Banat intrate în componența țărilor vecine și prietene Ungaria și Serbia.
- Din 1958, anul semnării Tratatului de la Roma și până în 2013 (anul în care Croația a devenit stat membru al UE) numărul statelor care s-au alăturat proiectului de integrare și unificare europeană a crescut considerabil, de la șapte la douăzecișiopt. Problema care se pune este dacă această tendință de lărgire a Uniunii Europene va continua și în viitor. În orice caz, în acest moment dintre țările învecinate cu Uniunea Europeană, un număr de cinci țări au calitatea de țări candidate (Albania, Muntenegru, Serbia, Macedonia, Turcia) iar două țări sunt potențial candidate (Bosnia și Herțegovina, Kosovo). Ca parte a discuțiilor și necocierilor de pre-aderare, Uniunea Europeană a stabilit o facilitate financiară specifică – Instrumentul pentru Pre-Aderare (IPA – Instrument for Pre-Accesion) prin care se finanțează reforme și schimbări necesare pentru a promova convergența structurilor economice și sociale din aceste țări cu structurile similare in Uniunea Europeană. Republica Serbia, în calitate de țară candidat, are acces la acestă facilitate fiananciară (IPA), prin care se co-finanțează Programul de Cooperare Transfrontalieră INTERREG IPA România-Serbia. Zonele de eligibilitate ale acestui program sunt: a) în România: județele Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți; b) în Serbia: districtele Severno Banatski (Banatul de Nord), Srednje Banatski (Banatul Mijlociu), Južno Banatski (Banatul de Sud), Braničevski, Borski, Podunavski.
Ca o primă concluzie, după acest scurt tur de orizont, putem concluziona că în anii următori locuitorii Banatului pot avea acces la un ”bazin” de finanțări europene pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziția României și Ungariei ca parte a politicii de coeziune economică, socială și teritorială, prin obiectivul de cooperare teritorială INTERREG prin care se încurajează cooperarea între actori situați de o parte și de alta a granițelor statele. În consonanță cu obiectivele acestei politici, în cadrul politicii de extindere și de pregătire a aderării țărilor candidate (așa cum este și Republica Serbia) Uniunea Europeană finanțează prin intermediul Programului de Cooperarea Transfrontalieră INTERREG IPA România-Serbia proiecte comune realizate prin parteneriate între organizații din Serbia și România.
În ultimă instanță, aceste finanțări decurg dintr-o anumită viziune politică despre viitorul Europei: un spațiu fără granițe, în care să existe un grad mare de convergență între nivelele de dezvoltare din diversele regiuni. Ca model de dezvoltare, prin Strategia Europa 2020 (pe care se fundamentează și politica de coeziune economică, socială și teritorială din care decurg și finanțările disponibile în Banat ca spațiu de învecinare între trei țări) se urmărește realizarea unei creșteri economice inteligente, bazată pe cunoaștere, durabile și favorabile incluziunii sociale.
După ce am aflat de ce vin (în ultimă instanță) banii, următorul pas va fi să vedem cine poate să-i acceseze și pentru ce fel de proiecte.
PENTRU CINE?
Beneficiari: Primul aspect care trebuie avut în vedere în privința accesării finațărilor disponibile prin programele de cooperare transfrontalieră Ungaria-România și România-Serbia este că agenții economici (firmele) NU se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili (nu au dreptul să primeasă bani prin aceste programe).
Beneficiarii eligibili sunt următoarele tipuri de instituții:
- autorități publice locale la nivel local și județean (primării și consilii județene),
- autorități naționale și regionale care funcționează în zona eligibilă
- alte instituții publice: prefecturi, instituții medicale (spitale, etc.), instituții de învățământ
- camere de comerț
- muzee, instituții de cultură, sport, instituții cu responsabilități
- unități de culturi
- asociații neguvernamentale (ONG-uri).
PENTRU CE?
Ce se finanțează:
Proiecte dezvoltate și implementate în parteneriat între organizații situate de o parte și de alta a graniței în zona eligibilă în domenii precum:
- Cultură – Activități culturale și sociale, oferite prin inițiative comune în zona de graniță, valorificarea moșternii culturale, etc.;
- Sănătate – îmbunătățirea serviciilor medicale prin reabilitarea infrastructurii medicale, achiziția de echipamente, etc.;
- Turism – dezvoltarea de produse și servicii turistice noi și inovatoare, investiții pentru creșterea cererii rețelelor de turism local, îmbunătățirea accesibilității la site-urile naturale și culturale, etc.;
- Îmbunătățirea ocupării forței de muncă – servicii sociale inovatoare pentru cei care caută locuri de muncă, informații privind oportunitățile disponibile în zonele marginale, furnizarea de informații și de servicii pentru grupurile dezavantajate, instruiri și ințiative de ocupare a forței de muncă la nivel transfrontalier, etc.
- Îmbunătățirea mobilității și accesibilității transfrontaliere: investiții în infrastructura de transport (drumuri noi construite și refăcute, piste de biciclete), în infrastructuri și rețele de utilități publice (energie, apă, ICT), îmbunătățirea serviciilor de transport transfrontalier,
- Managementul apelor și utilizarea mai sustenabilă a resurselor de apă existente: dezvoltarea sistemelor de monitorizare, informare și control privind calitatea și cantitatea apelor, protecția și utilizare bazinelor hidrografice transfrontaliere,
- Managementul situațiilor de urgență, îmbunătățirea prevenirii riscurilor și gestionarea dezastrelor: îmbunătățirea infrastructurii de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, creșterea nivelului de interoperabilitate și pentru intervenții de urgență la nivel transfrontalier, campanii de informare în vederea îmbunătățirii nivelului de informare a cetățenilor în privința măsurilor de protejare în situații de urgență și pentru gestionarea dezastrelor
- Cooperarea între cetățeni (prevăzută doar în Programul de Cooperare Ungaria-România): inițiative comune prin proiecte de mică anvergură pentru realizarea de evenimente culturale, spectacole, competiții sportive, cooperare extracurriculară a elevilor.
CE-I DE FĂCUT?
În primul rând, toți cei care au interes potențial în domeniile de mai sus și/sau în dezvoltarea unor proiecte cu parteneri din Ungaria sau respectiv, ar trebui să urmărească site-urile oficiale ale acestor programe și ale instituțiilor abilitate să gestioneze programele respective și să ofere potențialilor beneficiari:
Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia
http://www.romania-serbia.net/
Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timișoara
Str. Proclamația de la Timișoara nr.5
300054, Timișoara
Tel: 0356 426.360
Fax: 0356 426.361
Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România
Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea
Parcul I.C. Brătianu nr. 8
410051, Oradea
România
Tel.: +40 259 473 174
Fax: +40 259 473 17
Pe aceste site-uri se găsesc toate informațiile relevante despre respectivele programe de cooperare transfrontalieră, începând cu variantele apropate ale programelor și până la ultimele noutăți și instrucțiuni.
În al doilea rând, ar trebui să încerce să participe la evenimentele publice de prezentare a programelor ce vor fi lansate în perioada imediat următoare (septembrie-octombrie). La aceste evenimente de prezentare vor participa reprezentanții instituțiilor menționate mai devreme, precum și a altor organizații din sistemul de gestionare al acestor programe.
Primul apel de proiecte lansat va fi în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia și va fi deschis în perioada 15 septembrie 2015 – 15 ianuarie 2015. Asta înseamnă că în acest interval puteți să vă informați despre program, să identificați o idee de proiect eligibilă pentru a accesa o finanțare nerambursabilă la nivel transfrontalier, să căutați un partener potrivit din aria eligibilă a programului din Serbia, să stabiliți condițiile în care veți lucra și apoi să vă apucați să pregătiți documentația proiectului care trebuie depusă la Biroul de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia din Timișoara până în data de 15 ianuarie.
O logică similară se aplică și în cazul proiectelor finanțate prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România, în momentul în care se va deschide primul apel de proiecte (în octombrie 2015), doar că acolo proiectele se vor depune, cel mai probabil, la Biroul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România din Oradea (rămâne de văzut dacă nu va fi posibil ca cererile de finanțare să fie depuse la punctele de lucru județene, precum cel de la Timișoara, aflat în clădirea în care se găsește și Consiliul Județean).
În al treilea rând, cei interesați de dezvoltarea unor proiecte transfrontaliere ar putea să colaboreze cu experți sau firme de consultanță cu experiență în pregătirea și managementul proiectelor finanțate prin programele de cooperare teritorială ale Uniunii Europene. În acest contex, trebuie menționat faptul că proiectele finanțate prin programele de cooperare tranfrontalieră au anumite particularități specifice, care le diferențiază până la un punct de proiectele europene cele mai familiare publicului din România (îndeobște proiectele finanțate prin programe gestionate la nivel națioanl precum Programul Național de Dezvoltare Rurală, Programul Operațional Regional, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, șamd). De la asigurarea unor structuri de activități similare în ambele locații de implementare a proiectului până la procedurile speciale de achiziție (mai ales în cazul parteneriatelor cu organizații din Serbia) sau la utilizarea limbii engleze în documentele proiectelor, pregătirea și managementul proiectelor de cooperare transfrontalieră necesită un set de competențe și cunoștiințe specifice și un tip de expertiză mai specializată decât cea care poate fi întâlnită în mod obișnuit pe piața firmele de consultanță pentru atragerea de finanțări nerambursabile din România.
În loc de concluzie
Așadar, în mai puțin de o lună, prin lansarea în 15 septembrie 2015 a primului apel de proiecte în cadrul Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia, se va da startul la o nouă rundă de finanțări pentru încurajarea cooperării transfrontaliere între cetățenii români, sârbi și maghiari situați pe teritoriul Banatului istoric (dar, evident, și în alte regiuni istorice situate de-a lungul granițelor actuale – de exemplu, județul Mehedinți din Oltenia). Dintre toți bănățenii, locuitorii județului Timiș se regăsesc într-o poziție privilegiată, întrucât aceștia pot beneficia de finanțări atât prin din programul de cooperare transfrontalieră cu Ungaria, cât și din cel cu Serbia. Spre deosebire de perioada anterioră 2007-2013, în prezent șansele de a accesa aceste finanțări ar trebui să fie mai bune, atât din cauză că bugetele alocate acestor programe sunt mai mari, dar și pentru că experiența acumulată până acum la nivelul instituțiilor care gestionează aceste programe s-ar cuveni să se ”traducă” într-un mediu mai prietenos cu solicitanții și beneficiarii. În aceste condiții, nu ne rămâne decât să sperăm că, în pofida încărcăturii birocratice prezentă în toate politicile și programele europene, bănățenii de acum vor reuși să utilizeze finanțările disponibile în perioada 2015-2020 pentru a realiza proiecte demne de renumele și de virtuțile tradiționale ale Banatului istoric.
În cazul în care cititorii doresc să afle mai multe despre aceste programe de cooperare transfrontalieră și, eventual, să obțină finanțări nerambursabile pentru implementarea de proiecte, datele de contact ale autorului acestui text sunt următoarele:
Corneliu BERARI
Senior Consultant
A.B.A. MANAGEMENT
Str. Stuparilor nr. 10
Timișoara 300261
Romania
Tel: +40 256.499.715
Mobil: +40 756.081.480
Fax: +40 256. 499.509
Email: corneliu.berari@abaconsulting.ro
Web: www.abaconsulting.ro
