Louis Beam: Leaderless Resistance

 

ma0250

LEADERLESS RESISTANCE 

REZISTENȚA NECOORDONATĂ

Un eseu de Louis Beam 

Conceptul de ÔÇťLeaderless ResistanceÔÇŁ a fost propus de Col. Ulius Louis Amoss, fondatorul al International Service of Information Incorporated, din Baltimore, Maryland. Col. Amoss a murit de peste 15 ani, dar ├«n ├«ntreaga sa via╚Ť─â a fost un oponent al comunismului ╚Öi un priceput ofi╚Ťer de informa╚Ťii. Col. Amoss a scris prima dat─â despre Rezisten╚Ťa necoordonat─â pe 17 Aprilie 1962. Teoriile sale despre organizare au fost ├«n primul r├ónd direc╚Ťionate ├«mpotriva unei eventuale ocup─âri a Statelor Unite de c─âtre comuni╚Öti. Prezentul autor, av├ónd avantajul de a tr─âi cu mul╚Ťi ani dup─â Col. Amoss, a preluat teoriile sale ╚Öi le-a extrapolat. Col. Amoss se temea de comuni╚Öti. Autorul se teme de guvernul federal. La ora actual─â comunismul nu mai reprezint─â o amenin╚Ťare pentru nimeni din Statele Unite ├«n timp ce tirania federal─â reprezint─â o amenin╚Ťare pentru oricine. Scriitorul a avut norocul s─â tr─âiasc─â suficient de mult pentru a vedea ultimele zv├ócniri ale comunismului, dar sa-ar putea, ca din p─âcate, s─â mai tr─âiasc─â destul pentru a vedea ╚Öi ultimele fr├ónturi de liberate din America.

Acest eseu este scris cu speran╚Ťa c─â America mai poate produce cumva, fiii ╚Öi fiicele necesare pentru lupta ├«mpotriva persecu╚Ťiei ╚Öi a opresiunii. Sincer, e prea greu s─â m─â pronun╚Ť la ora actual─â. Cei care iubesc libertatea ╚Öi cred ├«n ea suficient de tare ├«nc├ót s─â lupte sunt rari la ora actual─â. Totu╚Öi, ├«n s├ónul fiec─ârei mari na╚Ťiuni mai r─âm├ón ascunse perle ale fostei m─âre╚Ťii. Sunt acolo. M-am uitat ├«n ochii lor str─âlucitori; ├«mp─âr╚Ťind scurte momente pe m─âsur─â ce-am trecut prin via╚Ť─â. Le-am savurat prietenia, le-am ├«ndurat durerea ╚Öi ei pe a mea. Suntem o trup─â de fra╚Ťi, n─âscu╚Ťi pe acest p─âm├ónt, prinz├ónd putere unul de la cel─âlalt, ├«n timp ce ne arunc─âm ├«ntr-o b─ât─âlie pe care cei mai slabi ╚Öi mai timizi, spun ca nu o putem c├ó╚Ötiga. Se poate ÔÇŽ dar, din nou, poate reu╚Öim. Lupta nu s-a ├«ncheiat p├ón─â c├ónd ultimul lupt─âtor pentru libertate nu este ├«ngropat sau ├«ncarcerat, sau p├ón─â cand acestea li se vor ├«nt├ómpla celor care vor s─â ne distrug─â liberatea.

Except├ónd ni╚Öte evenimente cataclismice, lupta va dura ani. Trecerea timpului va ar─âta ╚Öi celor mai ├«nce╚Ťi la minte dintre noi ca guvernul este cea mai mare amenin╚Ťare la adresa vie╚Ťii si libert─â╚Ťii poporului. F─âr─â niciun dubiu guvernul va face ca opresiunea de ast─âzi s─â par─â un joc de copii ├«n compara╚Ťie cu ceea ce au planificat pentru viitor. ├Äntre timp mai sunt printre noi aceia care credem ca pu╚Ťinii vor reu╚Öii ceea ce nu au reu╚Öit cei multi. Ne d─âm seama c─â ├«nainte ca lucrurile s─â devin─â mai bune ele vor deveni cu siguran╚Ť─â mai proaste, ├«ntruc├ót guvernul arat─â o disponibilitate ├«n cre╚Ötere de a utiliza m─âsuri de stat poli╚Ťienesc ├«mpotriva diziden╚Ťilor. Aceast─â situa╚Ťie ├«n schimbare ne arat─â clar c─â acei care se opun represiunii statului trebuie s─â fie preg─âti╚Ťi s─â-╚Öi schimbe, s─â-╚Öi adapteze, s─â-╚Öi modifice comportamentul, strategia ╚Öi tacticile ├«n func╚Ťie de cirmcumstan╚Ťe. Incapacitatea de a lua ├«n considerare noi metode ╚Öi de a le implementa va u╚Öura eforturile guvernului de a le suprima. Este datoria fiec─ârui patriot s─â fac─â via╚Ťa tiranului mizerabil─â. Dac─â e╚Öueaz─â ├«n acest efort, e╚Öueaz─â nu doar pentru sine ci ╚Öi pentru ai s─âi.

Acestea fiind zise, m─âsurile prezente de rezisten╚Ť─â la tiranie, folosite de cei care ├«╚Öi iubesc rasa, cultura ╚Öi tradi╚Ťia, trebuie s─â treac─â un test de soliditate. Metodele trebuie m─âsurate obiectiv ├«n privin╚Ťa eficien╚Ťei ╚Öi ├«n privin╚Ťa probabilit─â╚Ťii de a face represiunea guvernamentala mai posibil─â sau mai dificil─â. Acele metode care nu ne ajut─â obiectivele trebuie abandonate, sau guvernul va beneficia de pe urma incapacit─â╚Ťii noastre de a renun╚Ťa la ele.

Pe m─âsur─â ce oamenii one╚Öti care s-au asociat in grupuri de natur─â politic─â sau religioas─â au fost ├«n mod fals eticheta╚Ťi ca ╚Öi terori╚Öti sau ÔÇťculte religioaseÔÇŁ ╚Öi apoi suprima╚Ťi, va deveni necesar s─â lu─âm ├«n considerare alte metode de asociere, sau dup─â cum se prea poate: de non-organizare. Trebuie luat ├«n considerare c─â nu este ├«n interesul guvernului s─â elimine toate grupurile. C├óteva trebuie men╚Ťinute pentru a perpetua maselor iluzia c─â America este o ÔÇť╚Ťar─â liber─â ╚Öi democratic─âÔÇŁ ├«n care opozi╚Ťia este permis─â. Cu toate acestea, celor mai multe organiza╚Ťii care prezint─â un poten╚Ťial de rezisten╚Ť─â efectiv─â li se va interzice s─â continue. Oricine este at├ót de naiv ├«nc├ót s─â cread─â c─â cel mai puternic guvern de pe planet─â nu-i va zdrobi pe cei care reprezint─â o amenin╚Ťare la adresa acestei puteri, nu ar trebui s─â fie activ politic, ci, mai degrab─â s─â stea acas─â ╚Öi s─â studieze istorie politic─â.

├Äntrebarea cine va fi l─âsat ├«n pace ╚Öi cine nu, ├«╚Öi va g─âsi r─âspunsul ├«n func╚Ťie de modul ├«n care grupurile ╚Öi indivizii vor ╚Öti s─â ac╚Ťioneze ├«n fa╚Ťa unor factori precum: evitarea conspira╚Ťiilor, respingerea elementelor labile, capacitatea de a selec╚Ťiona membrii de calitate, evitarea oric─ârui contact cu interpu╚Öii statului ÔÇô mass media – ╚Öi, ├«n final, capacitatea de a se camufla (care poate fi definit─â drept capacitatea de a amesteca ├«n ochii publicului, imaginea grupurilor de rezisten╚Ť─â reale cu cea a unor asocia╚Ťii mai maintream ╚Öi de aceea considerate inofensive). ├Än primul r├ónd ├«ns─â, criteriul dup─â care i se va permite unei organiza╚Ťii sa continue ├«l va reprezenta pericolul pe care aceasta ├«l reprezint─â. Nu ├«n ceea ce prive╚Öte puterea ├«narmat─â sau abilit─â╚Ťile politice, ├«ntruc├ót acestea sunt inexistente ├«n prezent, ci mai degrab─â ├«n func╚Ťie de poten╚Ťial. Poten╚Ťialul este ceea ce ├«i ├«ngrijoreaz─â cel mai mult pe agen╚Ťii federali. Nu conteaz─â dac─â poten╚Ťialul rezid─â ├«ntr-un individ sau ├«ntr-un grup. Federalii m─âsoar─â amenin╚Ťarea poten╚Ťial─â ├«n func╚Ťie de ceea ce s-ar putea ├«nt├ómpla ├«n cazul activ─ârii unui individ sau o organiza╚Ťii ├«n prezent inactive. Culegerea de informa╚Ťii le permite s─â m─âsoare acest poten╚Ťial. A-╚Ťi ar─âta c─âr╚Ťile din m├ón─â ├«nainte de a se paria e un mod sigur de a pierde.

Mi╚Öcarea pentru libertate se apropie cu rapiditate de punctul ├«n care penru mul╚Ťi oameni op╚Ťiunea de a se al─âtura unui grup va fi non-existent─â. Pentru al╚Ťii, apartene╚Ťa la un grup va r─âm├óne o op╚Ťiune doar pentru viitorul imediat. ├Än final ╚Öi probabil mult mai repede dec├ót cei mai mul╚Ťi cred c─â este posibil, pre╚Ťul pl─âtit pentru apartenen╚Ťa la un grup va dep─â╚Öi orice poten╚Ťial beneficiu. Deocamdat─â, unele dintre grupurile existente sunt utile, fie pentru novice, de a fi ├«ndoctrinat ├«ntr-o ideologie a luptei fie pentru generarea unei propagande pozitive care s─â ajung─â la lupt─âtorii pentru libertate. Cu siguran╚Ť─â c─â ├«n cea mai mare parte lupta devine o ac╚Ťiune individual─â, fiecare dintre participan╚Ťi lu├ónd hot├ór├órea de a rezista ├«n inima sa: de a rezista cu orice mijloc posibil. E greu de spus ce vor face ceilal╚Ťi pentru c─â nimeni nu ╚Ötie ce e ├«n sufletul altuia. E suficient s─â ╚Ötii ce vei face tu. Un profesor mare a spus odat─â ÔÇťcunoa╚Öte-te pe tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ. Pu╚Ťini se cunosc cu adev─ârat, dar trebuie s─â ne promitem nou─â ├«n╚Öine c─â nu vom merge ├«n lini╚Öte spre soarta pe care cei care vor s─â ne fie st─âp├óni ne-au h─âr─âzit-o.

Conceptul Rezisten╚Ťei Necoordonate reprezin─â o schimbare total─â fa╚Ť─â de teoria organiza╚Ťiilor. Schema clasic─â de organiare o reprezin─â piramida, cu masele la baz─â ╚Öi liderul ├«n v├órf. Acest tip fundamental de organizare poate fi v─âzut nu numai ├«n cazul armatelor, care reprezint─â cea mai bun─â ilustrare a lor, cu masa solda╚Ťilor, responsabili ├«n fa╚Ťa caporalilor, responsabili ├«n fa╚Ťa sergen╚Ťilor ╚Öi tot a╚Öa pe ├«ntreg lan╚Ťul de comand─â p├ón─â ├«n v├órf la generali, ci ╚Öi ├«n cazul corpora╚Ťiilor, cluburilor pentru femei ╚Öi chiar ├«n sistemul politic. Aceast─â schem─â clasic─â ÔÇťpiramidal─âÔÇŁ poate fi v─âzut─â in toate structurile politice, sociale ╚Öi religioase de la guvernul federal la Biserica Catolic─â. ├Än ├«n╚Ťelepciunea lor P─ârin╚Ťii Fondatori ai Statelor Unite au ├«ncercat prin Constitu╚Ťie s─â diminueze esen╚Ťa dictatorial─â a structurii piramidale de organizare diviz├ónd autoritatea ├«n trei: executiv─â, legislativ─â ╚Öi judec─âtoresc─â. Dar ├«n esen╚Ť─â piramida r─âm├óne neatins─â.

triangle

Aceast─â scem─â de organizare piramidal─â este ├«ns─â nu doar nefolositoare, ci extrem de periculoas─â pentru participan╚Ťi, atunci c├ónd este folosit─â de o mi╚Öcare de rezisten╚Ť─â ├«mpotriva tiraniei de stat. Cu at├ót mai mult ├«n societ─â╚Ťi avansate tehnologic unde supravegherea electronic─â poate adesea penetra structura dezv─âluind structura de comand─â. Experien╚Ťa a ar─âtat iar─â╚Öi ╚Öi iar─â╚Öi c─â organiza╚Ťiile politice utiliz├ónd aceast─â metod─â de comand─â ╚Öi control sunt prad─â u╚Öoar─â pentru infiltrare guvernamental─â, capcane ╚Öi distrugerea personalului implicat. Acest lucru a fost v─âzut ├«n mod repetat ├«n Statele Unite unde informatori pro-guvernamentali sau agen╚Ťi provocatori s-au strecurat ├«n grup─ârile patriotice ╚Öi le-au distrus din interior.

├Än organiza╚Ťiile de tip piramidal un agent infiltrat poate distruge orice este sub nivelul sau de infiltrare ╚Öi de multe ori ╚Öi pe cei de deasupra sa. Dac─â agentul este inflitrat la v├órf, ├«ntreaga organiza╚Ťie este compromis─â ╚Öi poate fi manevrat─â dup─â bunul plac.

 

O alternativ─â la sistemul piramidal este sistemul pe baz─â de celule. ├Än trecut, multe grupuri politice (at├ót de st├ónga c├ót ╚Öi de dreapta) au folosit acest sistem pentru a-╚Öi atinge obiectivele. Ajung dou─â exemple: ├Än timpul Revolu╚Ťiei Americane au fost fondate ÔÇťcomitete de coresponden╚Ť─âÔÇŁ ├«n toate cele Treisprezece Colonii.

Scopul lor a fost de a distruge guvernul ╚Öi de a ajuta cauza independen╚Ťei. ÔÇťFii Libert─â╚ŤiiÔÇŁ, care ╚Öi-au f─âcut un renume arunc├ónd ceaiul taxat in golful din Boston, au fost bra╚Ťul ├«namat al acestor comitete de coresponden╚Ť─â. Fiecare comitet a fost o celul─â secret─â care a operat complet independent de celelalte celule. Informa╚Ťiile despre guvern era trecute din comitet in comitet, din colonie ├«n colonie ╚Öi pe baza lor, ac╚Ťiunile erau decise la nivel local. ╚śi totu╚Öi, chiar ╚Öi ├«n acele zile demult trecute, cu comunica╚Ťii slabe, ├«n care o scrisoare era livrat─â dup─â s─âpt─âm├óni ╚Öi luni, comitetele lipsite de directive cenralizate s-au dovedit remarcabil de similare ├«n tacticile folosite pentru a rezista tiraniei guvernamentale. A fost ca ╚Öi cum patrio╚Ťii americani ar fi ╚Ötiut c─â este complet inutil s─â a╚Ötepti unui ordin pentru a ac╚Ťiona. Informa╚Ťia era disponibil─â fiec─ârui comitet ╚Öi fiecare comitet a ac╚Ťionat dup─â cum a considerat potrivit. Un exemplu recent al sistemului pe baz─â de celule, luat din zona de st├óng─â a politicii o reprezint─â comuni╚Ötii. Pentru a evita problemele evidente pe care le presupune un sistem piramidal de organizare, comuni╚Ötii au adus sistemul de celule la rang de art─â. Ei au avut numeroase celule independente care au operat complet izolate unele fa╚Ť─â de altele ╚Öi ne╚Ötiind una de existen╚Ťa celorlalte, dar fiind toate coordonate de la sediul central. De exemplu, ├«n timpul celui de-al Doilea r─âzboi Mondial, ├«n Washington se ╚Ötie c─â au existat cel pu╚Ťin ╚Öase celule secrete comuniste care au operat la cel mai ├«nalt nivel al guvernului Statelor Unite (plus to╚Ťi comuni╚Ötii declara╚Ťi care au fost proteja╚Ťi ╚Öi promova╚Ťi de Pre╚Öedintele Roosevelt), cu toate acestea o singur─â celul─â a fost descoperit─â ╚Öi distrus─â. C├óte celule comuniste au mai existat ╚Öi au operat nu poate s─â spun─â nimeni cu siguran╚Ť─â.

Celulele comuniste care au operat sub control sovietic ├«n Statele Unite p├ón─â la sf├ór╚Öitul lui 1991, puteau s─â aib─â la comand─â un lider care ocupa aparent o pozi╚Ťie social─â inferioar─â. Un chelner ├«ntr-un restaurant, putea fi ├«n realitate un colonel sau un general al Sericiilor Secrete Sovietice, KGB. Sub el se puteau afla un num─âr de celule, iar indivizii dintr-o celul─â nu ╚Ötiau aproape niciodat─â de cei activi ├«n alte celule. Valoarea acestei organiz─âri const─â ├«n faptul c─â, ├«n cazul ├«n care o celul─â este inflitrat─â, expus─â sau distrus─â, o astfel de ac╚Ťiune nu are niciun efect asupra celorlalte; de fapt membrii celorlalte celule vor ajuta celula aflat─â sub atac, de obicei ├«n mai multe feluri. Acesta este f─âr─â ├«ndoial─â cel pu╚Ťin unul dintre motivele pentru care, atunci c├ónd ├«n trecut comuni╚Ötii erau ataca╚Ťi ├«n aceast─â ╚Ťar─â, ap─ârea subit un spijin pentru ei din cele mai nea╚Öteptate locuri.

Operarea eficient─â ╚Öi efectiv─â a unui sistem bazat pe celule dup─â modelul comunist, este dependent─â desigur de o direc╚Ťionare central─â, ceea ce ├«nseamn─â o organizare impresionant─â, finan╚Ťare de la v├órf ╚Öi sprijin din exterior, toate disponibile pentru comuni╚Öti. Evident, patrio╚Ťii americani nu au niciunul dintre aceste elemente la v├órf sau oriunde altundeva iar operarea unui sistem pe baze de celule, dup─â model sovietic este imposibil─â.

Dou─â lucruri devin clare din discu╚Ťia de mai sus. Primul, c─â o organizare de tip piramidal poate fi u╚Öor penetrat─â ╚Öi prin urmare c─â nu este o metod─â sigur─â de organizare ├«n situa╚Ťii ├«n care guvernul are resursele ╚Öi dorin╚Ťa de a penetra astfel de structuri, dup─â cum e cazul ├«n aceast─â ╚Ťar─â. Al doilea, c─â nu sunt ├«ndeplinite cerin╚Ťele uzuale pentru ca un sistem celular de tip comunist s─â poat─â func╚Ťiona pentru patrio╚Ťii americani. Odat─â acestea ├«n╚Ťelese se pune ├«ntrebarea ÔÇťCe metod─â r─âm├óne pentru cei care vor s─â reziste tiraniei statului?ÔÇŁ R─âspunsul vine de la Colonelul Amoss care a propus ÔÇťCelula Fantom─âÔÇŁ ca ╚Öi model de organizare, pe care a descris-o ca ÔÇťLeaderless ResistanceÔÇŁ, un sistem de organizare care este bazat pe sitemul de celule ├«ns─â care nu are controlat sau direc╚Ťionat centralizat ╚Öi care, ├«n fapt este aproape identic cu metodele folosite de Comitetele de Coresponden╚Ť─â din timpul Revolu╚Ťiei Americane. Folosind conceptul de Rezisten╚Ť─â Necoordonat─â to╚Ťi indivizii ╚Öi grupurile care opereaz─â independent unele fa╚Ť─â de celelalte, nu raporteaz─â niciodat─â c─âtre un cartier general sau vreun lider pentru a fi direc╚Ťionate sau pentru a primi instruc╚Ťiuni, a╚Öa cum ar face ├«n mod normal cei care apar╚Ťin de o organiza╚Ťie de tip piramidal.

La o prim─â vedere, un astfel de tip de organiza╚Ťie pare nerealist─â ├«n primul r├ónd pentru c─â pare s─â nu existe vreo organiza╚Ťie. ├Än mod natural se pune ├«ntrebarea cum vor colabora ├«ntre ele ÔÇťcelulele fantom─âÔÇŁ ╚Öi indivizii at├ót timp c├ót nu exist─â comunicare sau direc╚Ťionare central─â? R─âspunsul la aceast─â ├«ntrebare este ca participan╚Ťii intr-un program de Rezisten╚Ť─â Necoordonat─â fie c─â sunt celule fantom─â, fie c─â sunt indivizi, trebuie s─â ╚Ötie exact ce fac ╚Öi cum o fac. Este responsabilitatea individului s─â-╚Öi ├«nsu╚Öeasc─â calit─â╚Ťile ╚Öi informa╚Ťia pentru ceea ce este de f─âcut. Acest lucru nu este at├ót de nepractic precum pare, pentru c─â este cu siguran╚Ť─â adev─ârat c─â ├«n orice mi╚Öcare, toate persoanele implicate au acea╚Öi viziune general─â, au cuno╚Ötin╚Ť─â de aceea╚Öi filosofie si ├«n general r─âspund ├«n mod similar ├«n situa╚Ťii date. Istoria comitetelor de coresponden╚Ť─â din timpul Revolu╚Ťiei Americane arat─â c─â acest lucru este valabil.

Cum ├«ntregul sens al Rezisten╚Ťei Necoordonate este de a ├«nfr├ónge tirania statului (cel pu╚Ťin ├«n ceea ce prive╚Öte acest eseu), to╚Ťi membrii celulelor fantom─â sau indivizii vor tinde s─â reac╚Ťioneze la evenimentele obiective ├«n acela╚Öi fel pe baza tacticilor obi╚Önuite ├«n rezisten╚Ť─â. Mijloace de informare precum ziare, flutura╚Öi, computere care sunt disponibile pe scar─â larg─â tuturor vor ╚Ťine persoanele informate despre eveniment, permi╚Ť├ónd un r─âspuns planificat care va veni sub variante multiple. Nimeni nu are nevoie s─â dea un ordin nim─ânui. Acei ideali╚Öti dedica╚Ťi cu adev─ârat cauzei libert─â╚Ťii vor ac╚Ťiona atunci c├ónd vor sim╚Ťi c─â a sosit timpul ori vor deduce din ac╚Ťiunile altora. De╚Öi este adev─ârat c─â se pot spune multe ├«mpotriva unei astfel de structuri, trebuie ╚Ťinut cont c─â Rezisten╚Ťa Necoordonat─â este un copil al necesit─â╚Ťii. Alternativele, dup─â cum s-a ar─âtat sunt impracticabile. Rezisten╚Ťa Necoordonat─â a func╚Ťionat ├«nainte in Revolu╚Ťia American─â ╚Öi dac─â cei dedica╚Ťi o vor utiliza, va func╚Ťiona din nou.

Bine├«n╚Ťeles c─â Rezisten╚Ťa Necoordonat─â duce la celule de rezisten╚Ť─â foarte mici sau chiar de un singur om. Cei care se al─âtur─â organiza╚Ťiilor pentru a se juca sau pentru a fi ÔÇťgroupiesÔÇŁ se vor elimina rapid ├«n vreme ce acei care sunt serio╚Öi ├«n privin╚Ťa rezisten╚Ťei la despotismul federal vor g─âsi exact ceea ce ├«╚Öi doresc.

Din punctul de vedere al tiranilor ╚Öi al potenta╚Ťilor din birocra╚Ťia federal─â ╚Öi a agenturilor poli╚Ťiene╚Öti, nimic nu e mai de dorit dec├ót ca aceia care li se opun sa fie UNI╚ÜI ├«ntr-o structur─â de comand─â ╚Öi ca fiecare persoan─â care li se opune s─â apar╚Ťin─â unei structuri piramidale. Acest tip de grupuri ╚Öi organiza╚Ťii sunt o prad─â u╚Öoar─â. Mai ales av├ónd ├«n vedere promisiunea din 1987 a Departamentului de Justi╚Ťie (sic) c─â nu va mai exista vreun grup care s─â li se opun─â ╚Öi ├«n care s─â nu aibe m─âcar un informator. Agen╚Ťii informatori sunt ÔÇťprieteni ai guvernuluiÔÇŁ care adun─â date ce pot fi folosite de procurori pentru o condamnare. Linia de b─ât─âlie a fost trasat─â. Patrio╚Ťilor li se cere prin urmare, s─â ia ├«n mod con╚Ötient o decizie, fie ├«n sensul de a ajuta guvernul ├«n spionajul s─âu ilegal prin folosirea vechilor metode de organizare ╚Öi rezisten╚Ť─â, fie s─â ├«ngreuneze sarcina acestuia prin aplicarea unor contram─âsuri eficiente.

Acum desigur c─â vor exista handicapa╚Ťi mentali, ridica╚Ťi pe un podium cu un steag american ╚Öi un vultur singuratic ├«n fundal care vor declara emfatic pe o voce ro╚Ö-alb-albastr─â ÔÇť╚śi ce dac─â guvernul ne spioneaz─â? Nu ├«nc─âlc─âm nicio legeÔÇŁ. Un mod g├óndire at├ót de debil venind din partea vreunei persoane serioase este dovada cea mai bun─â c─â orele de educa╚Ťie special─â sunt necesare. O persoan─â care face astfel de afirma╚Ťii este complet ├«n afara oric─ârei realit─â╚Ťi politice din aceast─â ╚Ťar─â ╚Öi este incapabil─â s─â conduc─â orice mai mult dec├ót o sanie tras─â de c├óini ├«n s─âlb─âticiile Alask─âi. Vechea mentalitate de ÔÇťn─âscut la Patru IulieÔÇŁ care a influen╚Ťat at├ót de mult g├óndirea patriotului american ├«n trecut nu-l va sc─âpa de guvern ├«n viitor. ÔÇťReeducareaÔÇŁ unor ne-g├ónditori de acest tip va fi efectuat─â ├«n sistemul penitenciar, unde nu exista steaguri ╚Öi vulturi ci o mul╚Ťime de oameni care ÔÇťnu au ├«nc─âlcat nicio legeÔÇŁ

Majoritatea grupurilor care ├«╚Öi unific─â membrii ├«ntr-o singur─â structur─â au o via╚Ť─â scurt─â din punct de vedere politic. De aceea, liderii care ├«ndeamn─â constant la unificare organizatoric─â mai degrab─â dec├ót la unificarea obiectivelor, pot fi clasifica╚Ťi ├«n trei categorii.

S-ar putea s─â nu fie buni tacticieni politici, ci mai degrab─â b─ârba╚Ťi care simt c─â unitatea ar ajuta cauzei, nerealiz├ónd c─â guvernul ar fi prinicipalul beneficar al unui astfel de efort. Obiectivul guvernului, de a-i ├«ncarcera sau a-i distruge pe to╚Ťi cei care i se opun este ajutat de organiza╚Ťiile piramidale. Sau, s-ar putea s─â nu ├«n╚Ťeleag─â lupta ├«n care s-au implicat ╚Öi c─â guvernul c─ârora li se opun a declarat o stare de r─âzboi ├«mpotriva celor care lupt─â pentru credin╚Ť─â, na╚Ťiune, libertate ╚Öi drepturi constitu╚Ťionale. Cei afla╚Ťi la putere vor folosi orice mijloace pentru a elimina opozi╚Ťia. A treia categorie a celor care ├«ndeamn─â la unitate ╚Öi s─â sper─âm c─â e cea mai mic─â dintre cele trei, sunt cei care ├«╚Öi doresc mai degrab─â puterea pe care presupun ca le-ar conferi-o o organiza╚Ťie mare, dec├ót ├«ndeplinirea scopului exprimat.

Reciproc, ultimul lucru pe care l-ar dori copoii federali, dac─â ar avea o alegere ├«n aceast─â privin╚Ť─â, sunt mii de mici celule fantom─â care s─â li se opun─â. E u╚Öor s─â vezi de ce. O astfel de situa╚Ťie e un co╚Ömar informa╚Ťional pentru un guvern a c─ârui inten╚Ťie este s─â ╚Ötie totul despre cei care i se opun. Federalii sunt capabili s─â adune oric├ónd for╚Ťe comple╚Öitoare ├«n num─âr, resurse, agen╚Ťi informatori ╚Öi au nevoie doar un punct asupra c─âruia s─â se focalizeze. O singura penetrare a unei organiza╚Ťii de tip piramidal o poate distruge ├«n ├«ntregime. Concomitent Rezisten╚Ťa Necoordonat─â nu ofer─â guvernului aceasta o oportunitate unic─â de a distruge o por╚Ťiune semnificativ─â a Rezisten╚Ťei.

st0273

Cu anun╚Ťul f─âcut de Departamentul de Jusi╚Ťie (sic) c─â 300 de agen╚Ťi FBI care ├«n trecut se ocupau de monitorizarea agen╚Ťilor sovietici din SUA (contraspionaj) sunt acum folosi╚Ťi pentru ÔÇťcombaterea criminalit─â╚ŤiiÔÇŁ, guvernul federal ├«╚Öi preg─âte╚Öte traseul pentru un asalt asupra acelor persoane opuse politicilor sale. Multe din grupuri anti-guvernamentale dedicate prezerv─ârii Americii str─âmo╚Öilor no╚Ötri se pot a╚Ötepta ├«n scurt timp la un asalt guvernamental asupra libert─â╚Ťii.

Prin urmare este clar c─â a venit timpul sa reg├óndim strategia ╚Öi tacticile tradi╚Ťionale ├«n ceea ce prive╚Öte opozi╚Ťia ├«n fa╚Ťa unui stat poli╚Ťienesc modern. America se mut─â rapid ├«ntr-o lung─â ╚Öi ├«ntunecat─â noapte a tiraniei statului poli╚Ťienesc, ├«n care drepturi acum acceptate ca inalienabile vor disp─ârea. Fie ca noaptea care va veni s─â fie luminat─â de mii de puncte de rezisten╚Ť─â. A╚Öa cum cea╚Ťa se formeaza atunci c├ónd condi╚Ťiile sunt potrivite ╚Öi dispare c├ónd acestea se schimb─â, la fel trebuie s─â fie ╚Öi rezisten╚Ťa la tiranie.

ÔÇťDac─â orice persoan─â are dreptul de-a-╚Öi ap─âra ÔÇô chiar ╚Öi cu for╚Ťa- propria persoan─â, libertate ╚Öi proprietatea, pe cale de consecin╚Ť─â un grup de oameni au dreptul s─â se roganizeze ╚Öi s─â sprijine o for╚Ť─â comun─â care s─â aprere aceste drepturi ├«n mod constantÔÇŁ ÔÇô Legea. Frederick Bastiat, Paris 1850

 

Nota Editorului:

Acest eseu a fost scris de Louis Beam în 1983 și a fost publicat la vremea respectiva. Forma de mai sus datează din 1992. Nu îmi asum merite pentru teoriile explicate aici, tot meritul pentru analiza strălucitoare și pentru gândirea sa profundă îi revin Col. Amoss.

 

Nota traducătorului: Forma prezentă, finală, a eseului, a apărut în The Seditionist, Issue 12, February 1992. Textul original poate fi găsit pe site-ul autorului http://www.louisbeam.com/leaderless.htm

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.