Nikolai Starikov despre avionul doborât la Teheran

Mai vechiul nostru prieten Nikolai Starikov a acodat recent un interviu în care a abordat și problema avionului doborât la Teheran

Mai jos sunt câteva fragmente publicate pe blogul scriitorului. Traducere cu Google Translate. https://nstarikov.ru/provokacii-i-analogii-112430

D. Delinsky :

– Al treilea r─âzboi mondial aproape c─â a ├«nceput ├«n aceast─â iarn─â. Sau nu a fost un r─âzboi, ci un meci contractual ├«ntre Washington ╚Öi Teheran? ╚śi ce loc ocup─â Rusia ├«n aceste m├óini? Nicholas, salut.

N. Starikov :

– Bun─â ziua.

D. Delinsky :

– Pentru ├«nceput, c├óteva cuvinte despre ce a dus ast─âzi asasinarea generalului serviciilor de informa╚Ťii din Iran, Qasim Suleymani. Trump a anun╚Ťat noi sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Iranului, nu sunt planificate noi opera╚Ťiuni militare, la r├óndul s─âu, Teheran a recunoscut oficial c─â for╚Ťele de ap─ârare aeriene iraniene au dobor├ót un avion ucrainean. Au fost dobor├ó╚Ťi din gre╚Öeal─â din cauza faptului c─â comandantul bazei de ap─ârare aerian─â nu a avut nicio leg─âtur─â cu autorit─â╚Ťile ╚Öi au avut la dispozi╚Ťie 10 secunde pentru a decide dac─â s─â trag─âsau nuasupra unui obiect suspect care zbural├óng─â bazamilitar─â aG─ârzilorRevolu╚Ťionare. Sau lucrurile stau altfel?

N. Starikov :

– P─âi, s─â v─â reamintesc c─â tovar─â╚Öul Stalin ne-a chemat c├óndva s─â arunc─âm o privire mai atent─â asupra accidentelor, dac─â acestea au consecin╚Ťe politice. S─â calcul─âm consecin╚Ťele politice ale distrugerii avionului ucrainean. ├Än primul r├ónd, desigur, au fost aduse daune grave imaginii interna╚Ťionale a Iranului. ├Än al doilea r├ónd, imaginea corpului g─ârzilor revolu╚Ťiei islamice a fost grav deteriorat─â. Corpul G─ârzii Revolu╚Ťionare Islamice nureprezint─âdoar servicii speciale, nu este o for╚Ť─â de poli╚Ťie sau chiar o unitate militar─â, ci este un astfel de stat ├«n stat. Probabil, cel mai mult, seam─ân─â, de exemplu, cu ceva din SS ├«n Al treilea Reich. Dar f─âr─â ideologie, ci pur ╚Öi simplu prin amploarea influen╚Ťei sale. Acest lucru ├«nseamn─â – unit─â╚Ťi militare, propriulserviciu deinforma╚Ťii, propriile servicii speciale ╚Öi ap─ârarea aerian─â proprie. Adic─â, avionul ucrainean a fostdobor├ótdecorpul gardineilorrevolu╚Ťiei islamice ╚Öi nu doar ap─ârarea aerian─â iranian─â. Vede╚Ťi care sunt consecin╚Ťele ├«n Iran. Imediat demonstra╚Ťii sub frumoasul, slogan umanitarÔÇ×Aminti╚Ťi-v─â iranienii c─âzu╚ŤiÔÇŁ, dintre care erau aproximativ 100 la bordul acestei aeronave. Dup─â aceea, revolte, retoric─â antiguvernamental─â, rup├óndu-sefrumos afi╚Öele cu generalul Suleymani la televizor- adic─â tentative de revolte ├«n centrul capitalei iraniene. ╚śi, desigur, ambasadorul britanic se ├«nt├ómpl─â s─â fie acolo. Ei bine, ca de obicei. Ei merg la fiecare comemorare a mor╚Ťilor dintr- un anumit motiv. Vedem mereu – indiferent cum se ├«nt├ómpl─â, apare acolo╚Öiambasadorul britanic,aduceflori undeva l├óng─â linia aerian─â, nu? ╚śi a╚Öa ├«n toat─â lumea. Oameni con╚Ötiincio╚Öi!

D. Delinsky :

– Nikolai, crezi c─â asta este o conspira╚Ťie? Adic─â, este un fel de opera╚Ťiune de servicii speciale, ale serviciilor de informa╚Ťii ╚Öi contrainforma╚Ťii americane, anglo-saxone?

N. Starikov :

„Nu-mi place cuv├óntul conspira╚Ťie.” Putem numi asasinarea generalului Suleymani o conspira╚Ťie? Poate c─â acesta nu este cel mai precis cuv├ónt rus care ar trebui folosit aici. A fost o opera╚Ťie special─â a serviciului american corespunz─âtor. Deci? Sau l-au omor├ót din gre╚Öeal─â?

D. Delinsky :

– Complet vizat. Acest fapt este recunoscut chiar de Donald Trump.

N. Starikov :

– Desigur. ╚śi nu Suleymani ├«nsu╚Öi a chemat focul vreunei unit─â╚Ťi de rachete iraniene, da, ca un erou shahid? Nu. Deci, s-au a╚Öezat, au decis s─â-l omoare, au avut o opera╚Ťie ╚Öi au ucis. Cuv├óntul ÔÇ×conspira╚ŤieÔÇŁ nu este potrivit pentru acest lucru.Func╚Ťionare. Ni s-a p─ârut c─â acesta este probabil cel mai r─âu lucru care i s-ar putea ├«nt├ómpla Iranului. Cred c─â Iranului i s-a p─ârut a╚Öa, pentru c─â Iranul trebuia s─â r─âspund─â cumva . Iranul a g─âsit o op╚Ťiune foarte bun─â. A lovit la bazele americane, pe care i-a informat ├«n prealabildespre ce baz─â ╚Öi c├ónd va avea loc un atac, ╚Öi a lovit astfel ├«nc├ót niciunul dintre solda╚Ťii americani s─â nu moar─â. Astfel, toat─â lumea ╚Öi-a salvat fa╚Ťa. Dar Iranul mi se pare, subestimat cu cine se pune. ╚śi se punecucele mai capabilemin╚Ťi malefice ale omenirii. Pentru c─â, uite, am ├«nceput s─â vorbim despre consecin╚Ťele politice … nu am trecut peste toate. A╚Öa c─â reveni╚Ťi. O lovitur─â pentru imaginea Iranului. Tulbur─âri interne ╚Öi lovitur─â pentru corpul GardienilorRevolu╚Ťiei Islamice. ╚śi aceasta este baza regimului iranian actual. Mai departe. ├Än acela╚Öi timp, aten╚Ťia mass-media mondial─â se mut─â de la uciderea lui Suleimani la unavion bodor├ót. Iar Iranul aflat ├«n aceast─â situa╚Ťie nu mai arat─â ca o victim─â, ci ca un agresor. Ei bine, o persoan─â a murit acolo ╚Öi aici aproximativ 180. ├Änseamn─â c─â Iranul pare s─â fi fost pedepsit ├«n acest caz. Deja astfel de note ├«n mass-media occidental─â ├«ncep s─â treac─â. Uite, i-au numit terori╚Öti ╚Öi asta au f─âcut. Dar asta nu este totul. Implica╚Ťiile politice merg mai departe. La urma urmei, unul deja se simte un astfel de ferment printre liberalii ╚Öi jurnali╚Ötii no╚Ötri pro-occidentali care spun – Iranul a recunoscut c─â a dobor├ót un avion, acum s─â recunoa╚Ötem c─â ╚Öi noi amdobor├ótun avion ├«n apropiere de Donetsk – ╚Öi aten╚Ťia se ├«ndreapt─âspre Rusia. Nu spreUcraina, nu spremili╚Ťii, ci spreRusia. Adic─â, o astfel de poveste ├«n mai multe etape, dezvoltat─â deaceste min╚Ťi rele ╚Öi extrem decapabile. Conspira╚Ťie? Da, nueo conspira╚Ťie. Aceasta este munca zilnic─â a serviciilor speciale. Pentru c─â, vede╚Ťi, aceasta este o poveste foarte ciudat─â. S─â lu─âm c├óteva fapte. Un avion decoleaz─â de pe aeroportul din Teheran. ├Än lume exist─â mii de astfel de avioane ╚Öi astfel de aeroporturi. ╚śi sistemul a fost deja elaborat de zeci de milioane de ori despre modul ├«n care obiectivele civile sunt identificate, deoarece aceste informa╚Ťii sunt raportate armatei – nu exist─â nimic nou ├«n acest sens. ╚śi deodat─â, la c├óteva minute de la decolare, ap─ârarea aerian─â iranian─â, dintr-un motiv oarecare, ├«ncepe s─â ia Boeing-ul ucrainean pa╚Önic pentru o ╚Ťint─â neidentificat─â ╚Öi chiar mai mult – drepto rachet─â de croazier─â. De ce? La urma urmei, acest avion nu a aterizat ├«n Teheran, cia zburat din Teheran. Deci, cum a decolat brusc ╚Öi a devenit o ╚Ťint─â neidentificat─â? Acest lucru ├«nseamn─â c─â ceva s -a oprit de la distan╚Ť─â(n.n. remote controll)acolo, pentru c─â ├«n╚Ťelegem c─â pilo╚Ťii ucraineni nu au reu╚Öit s─â decoleze brusc, s─â opreasc─â toate semnele de identificare ╚Öi au zburat spre o baz─â militar─â iranian─â important─â.

D. Delinsky :

– ╚śi acum reamintim c─â Boeing este o aeronav─â fabricat─â american, respectiv, care are tehnologie de acces pentru umplere? Americanii. Desigur, aceasta este o conspira╚Ťie american─â. Desigur, aceasta este o opera╚Ťiune american─â. 

N. Starikov :

ÔÇ×A╚Ťi construit un lan╚Ť logic bun, v─â propun altul.ÔÇŁ Cu to╚Ťii suntem proprietari de telefoane, ╚Ötim c─â ne spioneaz─â de la distan╚Ť─â. Se pornesc singure, trimit singure ceva . Nu-i a╚Öa? Deci, avioanele moderne sunt computere mari. Prin urmare, probabil, exist─â o astfel de oportunitate de a face ceva de la distan╚Ť─â acolo cu el.Aceasta este o posibilitate. A doua posibilitate- exist─â o dron─âcare poate fi receptat─âde sistemul de ap─ârare aerian─â ca╚Ťint─â ostil─â. Iar sarcina celor care au lansat acest─âdron─âeste s─âolanseze la un moment dat, astfel ├«nc├ót s─â se intersecteze cu cursul avionului ucrainean, deoarece este important ca avionul ucrainean s─â fie dobor├ót. Voi explica de ce. Pentru c─â unul dintre obiectivele care leag─â aceast─â provocare este Ucraina, Ucraina aici. Acesta este primul. Al doilea.Regimul ucrainean este sub controlul Statelor Unite. Aceasta ├«nseamn─â c─â autorit─â╚Ťiledin Ucraina pot influen╚Ťa pe deplin cursul anchetei. Pentru c─â dac─â un avion al vreunui alt stat este dobor├ót, va fi mult mai dificil s─â vorbim acolo. Deci a existat o conspira╚Ťie? Nu, nu. Dar nu cred ├«ntr-o asemenea combina╚Ťie de circumstan╚Ťe. Nu cred ├«ntr-o astfel de ap─ârare aerian─â iranian─â slab─â, care nu poate face nimic cu avioanele care zboar─â din ele. ╚śi, ╚Öti╚Ťi, cea mai important─â ├«ntrebare este – de ce exact ├«n acest moment conexiunea a fost ├«ntrerupt─â? ..

D. Delinsky :

– La ├«ntrebarea ciud─â╚Ťenilor. Nu ╚Ötiu cum e╚Öti, Nikolay, dar am un sentiment de deja vu. V─â aminti╚Ťi de filmul ÔÇ×Wag the DogÔÇŁ?

N. Starikov :

– Da, l-am urm─ârit.

D. Delinsky :

– Aceasta este o poveste despre modul ├«n care Casa Alb─â angajeaz─â produc─âtori de filme pentru a reorienta aten╚Ťia electoratului american ├«naintea problemelor alegerilor preziden╚Ťiale. Produc─âtorii de film inventeaz─â o amenin╚Ťare terorist─â din Albania. ╚śi Statele Unite, a╚Öa cum era, ├«ncep un r─âzboi cu aceast─â Albania … ╚Öi triumf─â ├«n ea.

N. Starikov :

– Ei bine, ├«n r─âzboiul cu Albania, este greu s─â nu c├ó╚Ötigi, mai ales dac─â este la televizor.

D. Delinsky :

– Fac o analogie cu realitatea modern─â ├«n care tr─âim. Procedura de demiterea lui Trump, demarat─âde Congres. Preg─âtirile pentru alegerile preziden╚Ťiale, care voravea loc ├«n noiembrie 2020 ├«n Statele Unite. Asasinarea comandantului for╚Ťelor speciale iraniene. R─âspunsul este atacareabazelor militare americane cu rachete iraniene … ├«n plus, serviciile de informa╚Ťii iraniene i-au avertizat pe americani. Washingtonul anun╚Ť─â noi sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Teheranului. Toat─â lumea este fericit─â. Da, ├«mi pare r─âu doar pentru pasagerii acestui Boeing ucrainean …

N. Starikov :

– Dmitry, este o conspira╚Ťie? Pentru a-l men╚Ťinepe Trump la putere? Vrei s─â spui asta?

D. Delinsky :

– ╚śi nu exclud posibilitatea ca Teheran ╚Öi Washington s─â fi fost de acord. ╚śi acest Boeing foarte ucrainean este doar un sacrificiu accidental. Un efect secundar al acestui aranjament ├«ntre Washington ╚Öi Teheran.

N. Starikov :

– Adic─â, din ├«nt├ómplare, a ├«ncetat s─â mai fie o ╚Ťint─â civil─â.Din ├«nt├ómplare, timp de 10 secunde sau acolo, ap─ârarea aerian─â iranian─â a pierdut contactul timp de un minut. ╚śi din ├«nt├ómplare, baza militar─â iranian─â era ├«n apropiere. Adic─â, totul este ├«nt├ómpl─âtor?

D. Delinsky :

– Efectul prostului.

N. Starikov :

– Dar ce-i cu Trump?

D. Delinsky :

– …

N. Starikov :

– SUA ├«n 1988 a dobor├ót peste Golful Persic de un Boeing iranian, care zbura pa╚Önic, dar nava de r─âzboi american─â a considerat c─â ar trebui dobor├ót─â. F─âr─â regret, f─âr─â compensa╚Ťii.

D. Delinsky :

– Nu, s-a pl─âtit desp─âgubire. Dar f─âr─â scuze.

N. Starikov :

– Bine. Exist─â un caz ├«n care au fost scuze, dar nu a existat nicio compensa╚Ťie.Aceasta este situa╚Ťia exerci╚Ťiilor militare ale Ucrainei, care a dobor├ót un avion rus care zbura peste Marea Neagr─â … Au fost scuze – nu exist─â compensa╚Ťii. A╚Öase ├«nt├ómpl─â ├«n astfel de situa╚Ťii. Dar situa╚Ťia, de exemplu, a ├«nv─â╚Ť─âturilor ucrainene a fost clar─â. Au zburat, au dobor├ót. Situa╚Ťia ├«n care americanii au dobor├ót un Boeing iranian – de asemenea. Nu a prezentat nici o amenin╚Ťare …

D. Delinsky :

– Ei bine, americanii sunt doar nervi obraznici ├«n acel moment.

N. Starikov :

– Nu, au decis doar s─â dea jos un avion iranian pentru a pune presiune asupra Iranului. Acesta este doar un act inuman. Nu au nervi obraznici … 

D. Delinsky :

– Adic─â 290 de oameni care au murit sunt o decizie con╚Ötient─â a Casei Albe?

N. Starikov :

– Desigur. De aici absen╚Ťa vreunei scuze …

D. Delinsky :

– Bine. S─â ascult─âm ce spun ascult─âtorii no╚Ötri. Salut Peter.

Peter :

– Bun─â ziua. ╚śtii, nu sunt un sus╚Ťin─âtor al teoriei conspira╚Ťiei ├«n aceast─â situa╚Ťie din mai multe motive. ├Än primul r├ónd, dac─â acest sistem, pornind cel pu╚Ťin de la Buk, atunci are un sistem de identificare … civil sau militar … ├«n consecin╚Ť─â, trebuie s─â aib─â un cod de identificare pe care aeronava trebuie s─â ├«l includ─â … De data aceasta. Al doilea. Statele Unite vor putea beneficia de aceast─â situa╚Ťie dintr-un singur motiv. Introduce╚Ťi sanc╚Ťiuni suplimentare ├«mpotriva Iranului, deoarece prin anumite canale s-a ╚Ötiut c─â vor putea ├«mbog─â╚Ťi uraniul cu peste 23% timp de un an ╚Öi jum─âtate la doi ani – ╚Öi aceasta este o bomb─â nuclear─â. ╚śi ├«n al treilea r├ónd, aceast─â situa╚Ťie este absolut nerentabil─â pentru Iran, deoarece ├«i ├«mpiedic─â s─â furnizeze produse petroliere c─âtre China ╚Öi Asia de Sud-Est.

N. Starikov :

– Peter, este clar c─â situa╚Ťia declinului unui plan absolut pa╚Önic nu este benefic─â pentru niciuna dintre state. Dar tu ai spus la ├«nceput c─â nu e╚Öti un sus╚Ťin─âtor al teoriei conspira╚Ťiei. Ei bine, ╚Öi ├«n studioul nostru, nu exist─â sus╚Ťin─âtori ai teoriei conspira╚Ťiei … Prin urmare, s─â l─âs─âm aceast─â abreviere deoparte. ├Äntrebare – crezi c─â acesta nu este doar un lan╚Ť de accidente? Ce a organizat acest lan╚Ť de accidente ├«ntr-un anumit mod?

Peter :

– Da, absolut. Iar Iranul nu a avut nicio ╚Öans─â dac─â a lovit bazele, inclusiv dac─â ar exista trupe americane acolo. Ace╚Ötia vor primi o represalii foarte grave …

N. Starikov :

– Ei bine, a fost doar un r─âzboi ca r─âspuns, da. V─â mul╚Ťumim pentru punctul dvs. de vedere. Vreau s─â spun c─â, ├«n principiu, ader exact la aceea╚Öi interpretare a evenimentelor.

D. Delinsky :

– Mul╚Ťumesc, Peter. Locul Rusiei ├«n aceast─â poveste? Nikolai, exist─â o opinie c─â Moscova se poate implica ├«n acest conflict, ├«n aceast─â confruntare, de altfel, de partea Iranului. Sau Iranul nu este aliatul nostru?

N. Starikov :

– Stai. Slav─â Domnului nu exist─â nicio confruntare ├«n acest moment ╚Öi nu vaexista.A fost introdus─â o nou─â por╚Ťiune de sanc╚Ťiuni care, desigur, va complica situa╚Ťia cu economia iranian─â, dar nu va fi critic─â. ╚śi observa╚Ťi pe ce pariaz─â americanii? Nu au ├«nceput un r─âzboi cu Iranul. Dar au ├«nceput s─â sprijine din nou revoltele din Iran.Ambasadorul britanic este arma principal─â a Pentagonului, nu rachetele. Iranul este o putere militar─â semnificativ─â. Dar, a╚Öa cum a ar─âtat experien╚Ťa Uniunii Sovietice, pute╚Ťi avea un num─âr foarte mare de arme, dar dac─â oamenii care sunt ├«n tancuri sunt ├«n armat─â ╚Öi, cel mai important, la c├órma statului, ├«ncep s─â piard─â firul ╚Öi nu ├«n╚Ťeleg ce fac ╚Öi de ce, statele au perspective triste. Prin urmare, ei fac presiuni economice ╚Öi sunt gata s─â sprijine a╚Öa-numita opozi╚Ťie intern─â – adic─â s─â returneze regimul pro-american ├«n Iran.

D. Delinsky :

– Ei bine, ne scriu aici: ÔÇ×Se dovede╚Öte Trump, un artist. Ca Reagan! ÔÇť.

N. Starikov :

„Care este diferen╚Ťa cu cine este?” Sincer, nu sunt un sus╚Ťin─âtor al discu╚Ťiei nu numai a profesiei, ci chiar a comportamentului pre╚Öedin╚Ťilor americani. To╚Ťisunt la fel. Ei bine, care este diferen╚Ťa? Acesta a scris pe Twitter, el a jucat ├«n Westerns. Ce rost are ? Acesta a bombardat pe cineva, iar cel─âlata bombardat pe altcineva . Obama a fost un reprezentant al Partidului Democrat, care a fost ├«ntotdeauna considerat at├ót de mai pa╚Önic. ╚śi acum republicanii sunt ╚Öoimi. Am observat chiar diferen╚Ťa ? Primii au├«mpu╚Öcat ├«n Siria, ╚Öi ceilal╚Ťiau ├«mpu╚Öcat ├«n Siria. Primii auorganizat o lovitur─â de stat ├«n Ucraina, succesoriicontinu─â s─âosus╚Ťin─â. S─â ├«n╚Ťelegem – nu exist─ânicio diferen╚Ť─â! Nu exist─â ceibuni╚Öi ceir─âi. Exist─â nuan╚Ťe de materie cenu╚Öie ├«n capul lor. Nimic mai mult. ├Än mod firesc, Trump vrea s─â fie reales. Dar nu un singur pre╚Öedinte american, ca ├«ntr-un film, nu va ├«ncepe un r─âzboi doar ├«n acest scop. El nu va fi dat. Exist─â structuri imense, serioase, care controleaz─â sistemele politice americane. 

(…)

D. Delinsky :

– ╚śi la acest ultim sfert de or─â, aten╚Ťia noastr─â se ├«ndreapt─â sprevizita Angelei Merkel la Moscova.Pentru prima dat─â ├«n cinci ani, cancelarul german nu numai c─â s-a a╚Öezat la masa de negocieri cu Vladimir Putin, dar a f─âcut-o deja ├«n Kremlin. De ceva timp au vorbit fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â f─âr─â interpret …

N. Starikov :

– Stai, Dmitry. ╚śi care este bucuria ? Cancelarul german a venitla Kremlin?Mi se pare c─â pozi╚Ťia corect─â a Rusiei ar trebui s─â fie cea exprimat─âodat─â de Alexandru al Treilea. C├ónd ╚Ťarul rusesc pescuie╚Öte, Europa poate a╚Ötepta. De ce o asemenea bucurie? ..

D. Delinsky :

– Fraza legendar─â de fapt. Iat─â o mic─â ├«mprejurare. Cineva din presa occidental─â scrie deja c─â o rela╚Ťie de prietenie poate fi urm─ârit─â ├«n rela╚Ťia dintre Putin ╚Öi Merkel.╚śi ziarul german De Welt, ├«n general, a ie╚Öit cu un editorial care spunea c─â cancelarul german a f─âcut echip─â cu Rusia ├«mpotriva Statelor Unite pentru probleme semnificative.

N. Starikov :

– Da, aceasta este o problem─â semnificativ─â, aceasta este Nord Stream-2. El a fost cel care a fost principalul, 90%, punct despre care s-a discutat ├«ntre Putin ╚Öi Merkel.Ambele p─âr╚Ťi sunt interesate s─â se construiasc─â, este evident c─â americanii de m├óinile danezilor, iar apoi aceast─â companie elve╚Ťian─â, care a aruncat totul ╚Öi a navigat departe de Marea Baltic─â, a rupt-o. Apropo, Putin a numit – ├«n cel mai bun caz, Nord Stream va ├«ncepe s─â func╚Ťioneze p├ón─â la sf├ór╚Öitul anului 2020, ├«n cel mai r─âu caz – ├«n primul trimestru al anului 2021. Adic─â aproape un an ÔÇ×fluxulÔÇŁ a fost oprit.Ei bine, au discutat, Merkel a spus c─â acest lucru este important, necesar pentru ea, dar nu v─âd niciun motiv de bucurie. ├Än primul r├ónd, nu ├«n╚Ťeleg bucuria faptului c─â Merkel a venit la noi. ├Än al doilea r├ónd, am convenit asupra unui singur punct de care avem nevoie ╚Öi noi, germanii. Nu exist─â alte acorduri. Deoarece germanii ╚Öi cu noiavem un singur punct de intersec╚Ťie a intereselor. Iar bazele noastre din Germania, mul╚Ťumit─â lui Boris Nikolaevici ╚Öi Mikhail Sergeevici, nu mai exist─â. Iar americanii au zeci de puncte de intersec╚Ťie de interese ╚Öi zeci de baze ├«n Germania. De aici vine politica german─â.

D. Delinsky :

– Uite, toate acestea se ├«nt├ómpl─â de fapt pe fundalul unei alte agrav─âri din Orientul Mijlociu … Deci Putin a fost primul lider mondial care a sunat, dup─â ce a devenit cunoscut despre uciderea lui Suleimani, Emmanuel Macron. Angela Merkel merge la Kremlin, ├«n ordine. Pentru a discuta despre criza din Orientul Mijlociu, inclusiv. ╚śi se dovede╚Öte c─â, dac─â ├«n loc de entuziasm din Paris, de la Berlin, Macron ├«l sun─â pe Putin, iar Merkel merge la Moscova, exist─â doar dou─â explica╚Ťii. Fie americanii, potrivit colegilor no╚Ötri europeni, au f─âcut ceva gre╚Öit, fie liderii europeni gre╚Öesc practic ╚Öi nu cred ├«n tot binele pe care ├«l poart─â Statele Unite.

N. Starikov :

– Dar liderii europeni, ei sunt ├«nc─â lideri europeni. Sunt politicieni, sunt copii mici din clasa a X-a, care cred c─â Statele Unite ale Americii este un bastion de bine ╚Öi sunt gata s─â ofere toat─â lumea un pahar de lapte seara. Politicienii din ├«ntreaga lume ├«╚Öi imagineaz─â cum func╚Ťioneaz─â lumea politic─â, c─â SUA este o putere totalitar─â dur─â, totu╚Öi, ca ╚Öi alte puteri totalitare dure din lume. Nu exist─â al╚Ťii. Al╚Ťii nu tr─âiesc. Imediat ce democra╚Ťia c├ó╚Ötig─â undeva , a╚Öa cum ne arat─â Statele Unite, acest stat ├«nceteaz─â s─â mai existe. Ei bine, ├«n China, a existat o astfel de democra╚Ťie la ├«nceputul secolului XX! Opiu la fiecare col╚Ť de strad─â, 10 guverne. ╚śi ce s-a ├«nt├ómplat cu China? A fost t─âiat─â ├«nbuc─â╚Ťi. De ├«ndat─â ce toat─â aceast─âsitua╚Ťie a fost eliminat─â├«n China, au ├«nceput s─â discute cu China, iar eaa trecut ├«n lini╚Öte pe a doua pozi╚Ťie din lume ╚Öi amenin╚Ť─â c─â va trece peprima. Prin urmare, liderii europeni, desigur, ├«n╚Ťeleg totul perfect, dar nu trebuie s─â supraestim─âm capacitatealor de a rezista dictaturii americane. Aici, pe o problem─â extrem de fundamental─â, ei, ├«n urma cancelarului german Willy Brandt, sunt gata s─â se confrunte. La r├óndul s─âu, ├«n anii 70 s-a asigurat c─â conductele de gaz prin care trece gazul rusesc prin Germania ├«n ╚Ť─ârile europene sunt construite ast─âzi. ╚śi iat─â, ├«mi amintesc, aceast─â poveste este gazul ├«n schimbul conductelor. SUA s-au opus. Atunci a fost Republica Federal─â Germania ╚Öi Republica Democrat─â German─â, adic─â povestea a fost ├«n general complicat─â … nu aveam conducte cu diametru mare, iar Germania le-a produs. Am semnat un contract de gaze ├«n schimbul ╚Ťevilor – ne da╚Ťi conducte, le sap─âm ├«n p─âm├ónt ╚Öi v─â oferim gaz. Americanii au amenin╚Ťat cu sanc╚Ťiuni, iar Willy Brandt a fost chemat cu cuvinte rele … Drept urmare, el a primit premiul Nobel pentru pace, iar Germania – gazul rusesc. Nimic nu se schimb─â. Numai tranzitul s-a schimbat. Acum, pe mare, trimit gaz pe uscat. ╚śi tot a╚Öa – la fel. Prin urmare, probabil, ├«ntr-o zi , Angela Merkel va primi ╚Öi premiul pentru pace ╚Öi va fi inclus─â ╚Öi ├«n aceast─â list─â a cancelarilor germani, care au ajutat Rusia ╚Öi Germania s─â se conecteze cu conductele de gaz. 

(…)

One comment

  1. Explicatii pertinente, inteligente, rafinate, impletite si cu o fina ironie + o doza de umor caracteristica rusilor! EXCELENT!!!! Se observa clar, ca omul este perfect ancorat in realitate, are o intuitie ascutita si-o logica imbatabila, intr-un cuvant MI-A PLACUT!

    Multumiri!

    Chapeau bas!

    Pacat ca n-avem posibilitatea unui dialog cu Starikov live, pentru mai multe amanunte si neintelegeri pe marginea subiectului!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.