Recenzia dlui Prof. Dr. Silviu Cerna la cartea Na╚Ťionalizarea Rublei

Recenzia dlui Prof. Univ. Dr. Silviu Cerna, fost membru ├«n Consiliul de Administra╚Ťie al BNR (1992-2009) la cartea Na╚Ťionalizarea Rublei- Calea Spre Libertatea Rusiei.

Cartea lui Starikov ofer─â o perspectiv─â insolit─â asupra unor evenimente mai vechi sau mai noi, mai mult sau mai pu┼úin cunoscute. Lectura acestei c─âr┼úi nu se justific─â prin faptul c─â interpret─ârile autorului ar fi irefutabile, ci mai degrab─â prin aceea c─â mesajul s─âu este diferit de cel al scrierilor ap─ârute ├«n Rom├ónia dup─â 1964, c├ónd regimul comunist de la Bucure┼čti a ├«nceput s─â ia distan┼ú─â fa┼ú─â de Moscova. Cititorul rom├ón are astfel posibilitatea s─â compare diverse concep┼úii despre lumea contemporan─â.

Pe l├óng─â faptul c─â ofer─â o perspectiv─â original─â asupra unor importante fapte economice ┼či politice, cartea lui Starikov are pentru cititorii┬á rom├óni ┼či alte puncte de interes.

├Än anii 1950-60, rom├ónii au ├«nv─â┼úat la ┼čcoal─â c─â marile descoperiri ┼čtiin┼úifice ┼či tehnice din istoria lumii ÔÇô de la inventarea becului electric ┼či a transmisiei prin unde radio la primele rachete ┼či la primul zbor ├«n cosmos ÔÇô┬á au fost f─âcute de savan┼úii ru┼či. Ca urmare, ei pot fi ├«nclina┼úi s─â se ├«ntrebe cum a ajuns aceast─â mare na┼úiune, care, odinioar─â, tr─âia ├«ntr-una din cele dou─â supraputeri ale lumii, s─â aib─â un stat e┼čuat. R─âspunsul autorului este tr─âdarea lui Gorbaciov ┼či a lui El┼úin ┼či ma┼čina┼úiile bancherilor occidentali ┼či ele oportuni┼čtilor autohtoni, care, ├«n anii 1990, au ├«ngenunchiat Rusia. Or, mul┼úi rom├óni cred c─â la fel s-au petrecut lucrurile ┼či ├«n Rom├ónia, care, ├«n timpul regimului ceau┼čist, era ÔÇô a┼ča cum spunea propaganda vremii ÔÇô o ┼úar─â aflat─â pe ÔÇ×culmi de progres ┼či civiliza┼úieÔÇŁ admirat─â de ├«ntreaga planet─â.

De asemenea, intelectualii ru╚Öi, precum Starikov, pot accesa cu u╚Öurin╚Ť─â lucr─ârile istorice scrise ├«n limba rus─â ┼či documentele oficiale ale Federa┼úiei Ruse ┼či ale URSS, care nu sunt u┼čor accesibile majorit─â┼úii cercet─âtorilor occidentali sau rom├óni. Iar ├«n prezent, spre deosebire de perioada sovietic─â a comunismului rom├ónesc, traducerile ├«n limba rom├ón─â a unor lucr─âri scrise ├«n limba rus─â ├«n ultimele decenii sunt foarte rare.

├Än fine, spre deosebire de mul┼úi al┼úi istorici ┼či economi┼čti, Starikov spune multe lucruri ├«ntr-un mod tran┼čant, dar ├«ntr-un stil agreabil (chiar ┼či ├«n traducere, care pare excelent─â), ceea ce permite discutarea unor probleme complexe ├«ntr-un mod inteligibil, interesant ┼či u┼čor de urm─ârit.

În cele ce urmează, vom prezenta concepţia lui Starikov cu privire la diverse subiecte discutate în cartea sa cu ajutorul câtorva citate:

Necesitatea de a ├«n╚Ťelege politica ╚Öi finan╚Ťele: ÔÇŽnu pot fi edificate state prospere dac─â nu sunt ├«n┼úelese principiile de organizare ale lumii moderneÔÇŽRegulile jocului au fost stabilite cu mult timp ├«n urm─â, iar jocul a ├«nceput demultÔÇŽImagina┼úi-v─â urm─âtoarea situa┼úie: un juc─âtor de tenis a ajuns la un turneu. El are o rachet─â, poart─â o ┼čapc─â ┼či ┼úine mingi de tenis ├«n buzunare. Dar, atunci c├ónd ajunge la ceea ce ar trebui s─â fie un teren de tenis, el ├«┼či d─â seama c─â nu este pe un asemenea teren, ci pe ghea┼ú─â, pe un patinoar. Adversarul s─âu arat─â ciudat: el are patine, o cros─â ┼či poart─â casc─â. C├ót timp poate juc─âtorul de tenis s─â reziste ├«n fa┼úa juc─âtorului de hochei ├«n cazul ├«n care ei joac─â hochei?

Concluzia este evident─â: trebuie s─â ┼čtim ce juc─âm, cine ne sunt adversarii ┼či care sunt regulile jocului. ├Än caz contrar, vom pierde jocul. Iar la nivel na┼úional, vom pierde jocul la fel de u┼čor cum l-a pierdut Gorbaciov. El a devenit cel mai bun german din toate timpurile ┼či totodat─â ┼či-a distrus propria ┼úar─â. El a ajutat Germania s─â se reuneasc─â ┼či un an mai t├órziu ┼či-a rupt ├«n buc─â┼úi ┼úara natal─â. (p. 25).

Lumea politic─â ┼či lumea financiar─â: reprezint─â domenii foarte importante ale existen┼úei umane. Din aceast─â cauz─â, cunoa┼čterea principiilor de baz─â care reglementeaz─â func┼úionarea domeniilor respective este absolut necesar─â, ├«n caz contrar fiind grav afectat─â existen┼úa unor popoare ┼či ┼ú─âri. Cine controleaz─â emiterea monedei? Banca central─â este controlat─â de statul respectiv sau se afl─â ├«n m├óini private? La aceste ├«ntreb─âri esen┼úiale, Starikov r─âspunde f─âr─â nici o ezitare: Actuala lume financiar─â a ├«ngenuncheat lumea politic─â ┼či i-a uzurpat func┼úiile. Lumea de azi este strict dependent─â de lumea financiar─â, supravie┼úuie┼čte prin intermediul lumii financiare ┼či este controlat─â de c─âtre aceasta. (p. 27).

Se observ─â c─â acest r─âspuns se inspir─â direct din concep┼úia marxist-leninist─â despre oligarhia financiar─â. Conform acestei concep┼úii, statul nu este ceea ce pare, adic─â reprezentantul ├«ntregii societ─â┼úi ┼či arbitru impar┼úial ├«n conflictele dintre diverse clase ┼či categorii sociale adverse, ci un instrument al clasei dominante; ├«n capitalism, el este instrumentul burgheziei ┼či devine din ce ├«n ce mai mult unealta unei mici p─âr┼úi a acesteia: oligarhia financiar─â. ├Äntr-un mod sau altul, ├«n ┼ú─ârile capitaliste ┼či, ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â, ├«n fostele ┼ú─âri comuniste pe cale s─â devina capitaliste, se manifest─â acela┼či fenomen: puterea politic─â este subordonat─â oligarhiei financiare, care ├«┼či exercit─â controlul exclusiv asupra societ─â┼úii.

Cum au cucerit bancherii America: cartea con┼úine o fascinant─â trecere ├«n revist─â a istoriei bancare americane, ├«n care diversele episoade au cu totul alt─â explica┼úie dec├ót cea prezentat─â ├«n manuale: ÔÇŽbancherii britanici au ├«ncercat prin diverse metode s─â-┼či restabileasc─â controlul asupra sistemului financiar al Statelor Unite. Metoda direct─â, cea militar─â, s-a dovedit ineficace, pentru c─â Anglia a pierdut R─âzboiul de Independen┼ú─â. Mai exista, deci, o singur─â metod─â: prin intrigi ┼či conspira┼úii. ÔÇŽPentru restabilirea acestui control nu s-a recurs la o nou─â interven┼úie militar─â, ci a fost exportat─â o copie a B─âncii Angliei ├«n America. Iar copia ┼či originalul ma┼činii de f─âcut bani apar┼úineau acelora┼či bancheri. F─âr─â ├«ndoial─â, dob├óndirea controlului asupra b─âncii de emisiune a SUA ar fi determinat nu doar ob┼úinerea controlului asupra sistemului financiar american, ci asupra ├«ntregii ┼ú─âri.

Istoria ÔÇŁcuceririiÔÇŁ Angliei de c─âtre un grup de bancheri a fost transferat─â, deci, de c─âtre urma┼čii acestora peste m─âri ┼či ┼ú─âri. Singura diferen┼ú─â a fost c─â ├«n Anglia ei au fost nevoi┼úi s─â negocieze (┼či s─â respecte angajamentul f─âcut) cu un monarh, iar ├«n Statele Unite s─â g─âseasc─â o cale de mijloc cu pre┼čedin┼úi ┼či parlamentari care se schimb─â din patru ├«n patru ani. Aceast─â ÔÇŁfluctua┼úieÔÇŁ nu a permis o continuitate ├«n ceea ce prive┼čte politica b─âncii private de emisiune, dar a facilitat o solu┼úionare mai rapid─â a problemelor generate de erori ┼či gre┼čeli.

Mita, ┼čantajul ┼či crima: acestea au fost metodele tradi┼úionale prin care s-au impus deciziile critice ├«n sistemul financiar american. Multe din misterele istoriei americane vor deveni ceva mai vizibile dac─â analiz─âm ├«ncerc─ârile bancherilor de a uniformiza politica de emisiune monetar─â din SUA ┼či din Marea Britanie. Acest obiectiv era extrem de dificil. Trebuia recucerit─â o ┼úar─â care tocmai devenise liber─â. (p. 188-189).

├Än acest context, Starikov subliniaz─â complicitatea bancherilor europeni la asasinarea pre┼čedin┼úilor americani Lincoln, McKinley ┼či Kenedy

Dolarul ┼či Sistemul Rezervei Federale: Cheia de bolt─â a actualei lumi financiare ┼či a economiei globale este dolarul american. (p. 27-28)ÔÇŽ.Principala moned─â utilizat─â la nivel global ca mijloc de plat─â ┼či ca mijloc de economisire este o organiza┼úie de┼úinut─â de un grup necunoscut de bancheri priva┼úi. (p. 33).

Banca Central─â a Rusiei este de┼úinut─â, de fapt, de du┼čmanii Rusiei: bancherii englezi ┼či americani. ┼óin├ónd cont de toate acestea, am putea spune c─â Banca Rusiei poate fi considerat─â o Banc─â Central─â a altcuiva ┼či nu a Rusiei. (p. 52). Dac─â aceast─â banc─â nu este na╚Ťionalizat─â, Rusia va continua s─â fie o colonie a bancherilor. De aceea, Starikov pledeaz─â pentru reinstaurarea controlului statului rus asupra b─âncii de emisiune ┼či descrie etapele care trebuiesc parcurse ├«n acest scop.

Banca Mondial─â: Scopul principal al B─âncii Mondiale a fost ┼či este s─â acorde credite mai ales acelora care nu pot s─â le ramburseze f─âr─â probleme. Sarcina func┼úionarilor B─âncii Mondiale era de a convinge debitorii cu probleme s─â recurg─â la ├«mprumuturi. Rezultatul unei asemenea politici este ├«ntotdeauna acela┼či ÔÇô cre┼čterea catastrofal─â a datoriilor ├«n ┼ú─ârile nedezvoltate, care pot fi rambursatae doar prin noi ├«mprumuturi. Aceasta implic─â o dependen┼ú─â ├«nrobitoare fa┼ú─â de bancheriÔÇŽ.├Än cele din urm─â, prin cooperarea cu Banca Mondial─â, s─âracii devin ┼či mai s─âraci, iar resursele lor se scurg c─âtre ┼ú─ârile bogate. (p. 133).

Fondul Monetar Interna┼úional (FMI): FMI nu este un ÔÇŁclub pentru discu┼úiiÔÇŁ, ci un instrument pentru a ob┼úine hegemonia la nivel mondial. (p.136).

Organiza┼úia Mondial─â a Comer┼úului (OMC): Sub flamura libert─â┼úii f─âr─â limite, ┼ú─ârile ├«┼či pierd orice libertate. (p. 139).

Manipularea pre┼úurilor materiilor prime (mai ales a pre┼úului petrolului): Dinamica pre┼úului petrolului este determinat─â ├«n cea mai mare m─âsur─â de tranzac┼úiile la termen, ┼či nu de raportul dintre cererea ┼či oferta real─â de petrol la un moment dat. (p. 329)ÔÇŽ Rezult─â c─â cei care de┼úin ÔÇŁma┼čina de tip─ârit baniÔÇŁ pot manipula f─âr─â nici o dificultate nu doar pre┼úul petrolului, ci pre┼úurile tuturor bunurilor ┼či resurselor. Pentru c─â investitorii financiari, bancherii ┼či prorietarii Sistemului Federal de Rezerve pot cump─âra sau vinde tot ce le trece prin capprin intermediul burselor de m─ârfuri ┼či de valori. Pentru a m─âri sau mic┼čora pre┼úurile este suficient s─â induci o anumit─â tendin┼ú─â. (p. 330).

Asasinatele: dup─â 1694 (├«nfiin┼úarea B─âncii Angliei), de┼úin─âtorii englezi ai ÔÇŁma┼činii de tip─ârit baniÔÇŁ au recurs ├«n mod obi╚Önuit la crim─â pentru a-╚Öi atinge scopurile. Pe l├óng─â pre┼čedin┼úii americani deja aminti┼úi ┼či nenunum─âra┼úi al┼úi adversari, ├«n r├óndul victimelor lor se afl─â, probabil, Napoleon, William de Orania ┼či majoritatea ÔÇŁpl─âp├ónzilor mo┼čtenitori ai Regelui SoareÔÇŁ (p. 53-78).

Alte evenimente istorice pe care Starikov le prezint─â ├«n acela┼či mod sunt: pierderea alegerilor de c─âtre Winston Churchill ├«n 1945; moartea (asasinarea) lui Stalin; originile ÔÇŁDeclara┼úiei DrepturilorÔÇŁ (Bill of Rights): rela┼úiile dintre William de Orania ┼či bancherii englezi; rolul lui Lafayette ├«n r─âzboiul de independen┼ú─â al SUA; declan┼čarea celui de-al doilea r─âzboi mondial; atacul lui Hitler ├«mpotriva URSS; salvarea URSS de distrugere cu bomba atomic─â, 1946-1949; originea sintagmei ÔÇŁcortina de fierÔÇŁ (preluat─â de la Goebbels); mistificarea alegerilor din ┼ú─ârile occidentale; Mussolini ÔÇô agent al serviciilor secrete engleze; revolu┼úia bol┼čevic─â din 1917 ┼či rolul lui Litvinov ÔÇô agent al serviciilor secrete engleze; r─âzboiul din Iraq; fabricarea unor deziden┼úi din ┼ú─ârile comuniste, ca de exemplu, Andrei Saharov; refacerea puterii Chinei; ipocrizia Occidentului, care critic─â Rusia pentru invazia Ceceniei ┼či a Tatarstanului; ÔÇŁdemocra┼úiaÔÇŁ ├«n actualul sistem politic britanic; revolu┼úiile ÔÇŁcolorateÔÇŁ (Fran┼úa, 1968; Romania, 1989; Moscova, 1993; Iran, 2009; Kyrgyzstan, 2010; Thailanda, 2010); traficul cu droguri f─âcut de CIA; criza imigran┼úilor; etc.

Problema pe care ┼či-o pune cititorul dup─â ce termin─â cartea este dac─â toate aceste informa┼úii ÔÇô ╚Öi multe altele, care nu au fost men┼úionate ├«n aceast─â recenzie ÔÇô sunt sau nu corecte.

├Än ceea ce ne prive┼čte, am constatat adesea c─â atunci c├ónd Starikov se refer─â la un subiect, un personaj istoric sau la o ├«nt├ómplare despre care avem ┼či alte lecturi, mai mult sau mai sistematice (de exemplu, istoria b─âncilor centrale, principiile sistemelor monetare, criza financiar─â etc.), concluziile noastre sunt asem─ân─âtoare sau chiar identice, ceea ce ne convinge c─â avem de a face cu o lucrare serioas─â. Nu trebuie ├«ns─â ca aceast─â p─ârere a subsemnatului┬á (sau a oric─ârui altcineva) s─â fie privit─â ├«n mod necritic. Mult mai folositoare este o lectur─â f─âr─â prejudec─â┼úi a c─âr┼úii ┼či considerarea acesteia ca fiind o invita┼úie de a verifica diverse relat─âri istorice concurente. Este, ├«ntr-adev─âr, ÔÇŁma┼čina de tip─âritÔÇŁ cheia domina┼úiei Angliei ├«n afacerile mondiale sau ascensiunea acestei ┼ú─âri ┼či, ├«n general, a Vestului a fost determinat─â de altceva, mult mai important, de exemplu, faptul c─â englezii au construit mai devreme dec├ót alte popoare institu┼úii inclusive? Banca Rusiei este ruseasc─â sau american─â? Autopsia r─âm─â┼či┼úelor p─âm├ónte┼čti ale lui Napoleon a g─âsit suficient arsenic pentru a fi fost letal sau nu?

Exist─â totu┼či dou─â chestiuni ├«n leg─âtur─â cu care nu suntem de acord cu Starikov.

Prima este desconsiderarea omului Andrei Saharov. El nu a ├«n┼úeles ÔÇô dup─â Starikov ÔÇô c─â ├«n lumea politic─â exist─â o singur─â regul─â: anume c─â nu exist─â nici o regul─â. Starikov are dreptate s─â spun─â c─â proiectul de constitu┼úie al lui Saharov a fost naiv ÔÇô dar, aceasta, doar pentru c─â el a crezut c─â un asemenea proiect poate fi aplicat de un stat totalitar.

├Äns─â, oameni ca Saharov, Gandhi sau Martin Luther King au ┼čtiut ceva ce Starikov, ignor─â, ┼či anume c─â dac─â omenirea continu─â s─â mearg─â pe calea machiavelic─â pe care a mers p├ón─â acum, viitorul va fi, probabil, sclavia, inegalit─â┼úile insuportabile, r─âzboaiele permanente ┼či, ├«n final, dispari┼úia speciei umane. Realpolitik-ul pe care Starikov ├«l consider─â singurul fel de politic─â valabil ┼či-a atins limitele. Omenirea ├«n ansamblu trebuie s─â se schimbe sau s─â piar─â!

Al doilea punct de dezacord cu Starikov ├«l prive┼čte pe Stalin. Starikov ├«i critic─â pe Gorbaciov, El┼úin ┼či sus┼úin─âtorii acestora pentru politicile lor lipsite de viziune, ├«ns─â ├«l laud─â pe Stalin pentru salvarea ┼či transformarea URSS ├«ntr-o mare putere. Or, istoricii sunt, ├«n general, de acord c─â foametea, mortalitatea din lag─ârele de munc─â ┼či din ├«nchisori, ca ┼či terorismul de stat (deport─ârile ┼či epur─ârile politice) au f─âcut milioane de victime de care Stalin ┼či tovar─â┼čii s─âi sunt responsabili direct sau indirect. Num─ârul victimelor stalinismului este ├«nc─â o chestiune disputat─â. De┼či nu s-a recunoscut o cifr─â oficial─â, cele mai multe estim─âri sunt ├«ntre 15 ┼či 20 de milioane de victime. Iar teroarea insuportabil─â exercitat─â de Stalin a fost totu┼či gre╚Öit─â, inutil─â ╚Öi contraproductiv─â. C─âci, de fapt, men┼úinerea ├«ndelungat─â a sistemului stalinist ÔÇô ├«n Rom├ónia, p├ón─â la pr─âbu┼čirea final─â din decembrie 1989 ÔÇô a fost principala cauz─â a c─âderii comunismului ├«n URSS ┼či ├«n ┼ú─ârile satelite.

Nici o carte cu subiect social nu este neutral─â din punct de vedere axiologic (Wertfreiheit), adic─â neinfluen┼úat─â de constela┼úia complex─â de credin┼úe, valori, ideologii, tehnici etc., ├«mp─ârt─â┼čite de autor. Dup─â cum am ar─âtat, cartea Starikov nu face excep╚Ťie de la aceast─â regul─â.

Acestea fiind spuse, subliniem c─â NA┼óIONALIZAREA RUBLEIÔÇŽ este o carte care trebuie citit─â, deoarece con┼úine idei ┼či interpret─âri de mare interes pentru oricine ├«ncearc─â s─â ├«n┼úeleag─â trecutul, prezentul ┼či viitorul. Credem c─â, ├«n Rom├ónia, aceast─â carte se va bucura de o considerabil─â aten┼úie, va fi l─âudat─â sau criticat─â,┬á ├«ns─â, ├«n nici un caz, ignorat─â.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.