Scurta discu╚Ťie cu reprezentantul FMI pentru Rom├ónia


├Än cursul dimine╚Ťii de ieri am participat la o conferin╚Ť─â sus╚Ťinut─â de Alejandro Hajdenberg, reperezentantul FMI pentru Rom├ónia ╚Öi Bulgaria. Conferin╚Ťa a fost organizat─â de Facultatea de ╚śtiin╚Ťe Economice din Timi╚Öoara al c─ârei student am fost ╚Öi de Banca Transilvania al c─ârei client sunt, ┬áa╚Öa c─â m-am g├óndit s─â particip. Pe organizatori ├«i cunosc din studen╚Ťie, moderator era dl Prof Silviu Cerna, al─âturi de care am conferen╚Ťiat ╚Öi eu acum 10 ani pe tema Crizei Financiare. Mai era necesar─â o minim─â cunoa╚Ötere a invitatului, reprezentantul FMI. Am c─âutat: Alejandro e argentinian, doctor ├«n economie, absolvent al University of Chicago. Pentru cine nu ╚Ötie,University of Chicago e Mecca neoliberalismului ├«n economie, sanctuarul lui Milton Friedman & Co. Chicago Boys ai acestuia au descins pentru prima dat─â ├«n America Latin─â odat─â cu Pinochet, ai c─ârui consilieri economici au fost. Tot de acolo vine pachetul implementat ├«n Europa de Est dup─â ’89 – privatiz─âri (a╚Ö spune c─â mai propriu spus ar fi ├«nstr─âin─âri), infla╚Ťie, v├ónz─âri la pre╚Ť de lichidare etc. University of Chicago, ├«nfiin╚Ťat─â de Rockefeller e ├«n ╚Ötiin╚Ťele economice ceea ce a fost ╚ścoala de la Frankfurt ├«n cele sociale. Deci ╚Ötim la ce s─â ne a╚Ötept─âm.

Reprezentantul FMI ┬áa vorbit despre deficite bugetare, deficite de cont curent, curs valutar, expectan╚Ťe, compara╚Ťii ├«ntre ╚Ť─ârile din zon─â. Sobru, rapid, greu de ur─ârit, mai ales dac─â nu ai slide-urile vorbitorului ├«n fa╚Ť─â. A urmat o ├«ntrebare ┬á╚Öi s-a trecut la al doilea conferen╚Ťiar, economistul B─âncii Transilvania, care a ╚Öi invitat la ├«ntreruperi. A╚Öa c─â l-am ├«ntrerupt c├ónd a ├«nceput s─â vorbeasc─â despre China, afirm├ónd c─â peste vreo 20 de ani va ajunge cea mi mare economie din lume. Mi-am permis s─â oberv c─â ├«n termeni de PPP (Purchasing Power Parity) China este deja cea mai mare economie din lume. Profit├ónd de ocazie am adresat o prim─â ├«ntrebare reprezentantului FMI:

├Ä: „Va ajusta FMI ponderea drepturilor de vot ├«n cadrul organiza╚Ťiei, astfel ├«nc├ót s─â ╚Ťin─â seama de cre╚Öterea economiei chineze ╚Öi de celelalte evolu╚Ťii din economia mondial─â?ÔÇŁ

Am rugat s─â se noteze ├«ntrebarea urm├ónd s─â revenim la final, la sesiunea de ├«ntreb─âri ╚Öi r─âspunsuri. Precizare: la ora actual─â SUA de╚Ťin 16% din drepturile de vot iar China aproximativ 6%.[1]O privire asupra structurii drepturilor de vor ╚Öi a grup─ârii statelor ├«n vederea deleg─ârii unui director executiv ├«n cadrul┬á FMI spune mai mult dec├ót o ├«ntreag─â prelegere despre geopolitic─â[2].

R─âspunsul a venit dupa 20 de minute:

R: ÔÇ×FMI revizuie╚Öte structura drepturilor de vot cam odat─â la cinci ani. Pentru orice schimbare este nevoie de 85% din voturile existente. Av├ónd actualmente 16% din voturi Statele Unite au de fapt drept de veto asupra oric─ârei schimb─âri.ÔÇŁ

Am mai pus următoarele întrebări:

├Ä: ÔÇŁ├Äncep├ónd cu anii 1970, datoria public─â mondial─â a crescut continuu, at├ót ├«n termeni nominali c├ót ╚Öi raportat─â la PIB. La ora actual─â raportul datorie/PIB a dep─â╚Öit orice nivel anterior, chiar ╚Öi pe cel din cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial[3]. ├Än termeni nominali, bru╚Ťi, nici nu are rost s─â vorbim cifrele au explodat. E o realitate incontesabil─â recunoscut─â chiar de statisticile FMI. Av├ónd ├«n vedere acest lucru ╚Öi faptul c─â potrivit propriilor documente principala func╚Ťie[4]a FMI este supravegherea economiilor ╚Ť─ârilor membre, ce putem s─â ├«n╚Ťelegem, ori:

  1. obiectivul FMI a fost s─â genereze datorii ╚Öi s─â creeze infla╚Ťie, ╚Öi atunci ╚Öi-a ├«ndeplinit obiectivul, sau
  2. obiectivele FMI, care ├«n opinia mea ar fi trebuit s─â fie reducerea datoriilor ╚Öi a infla╚Ťiei, nu au fost ├«ndeplinite, realitatea fiind cu totul contrarie?

R: ÔÇ×Desigur c─â FMI nu are ca obiectiv cre╚Öterea datoriilor, ├«ns─â explozia acestora se datoreaz─â ├«n special economiilor mari, ├«n special SUA ╚Öi celelalte ╚Ť─âri dezvoltate. FMI are doar un rol de observator, el emite recomand─âri pe care ╚Ť─ârile le urmeaz─â sau nu. ╚Ü─ârile dezvoltate au ales s─â nu urmeze aceste recomand─âri ╚Öi FMI nu are cum s─â le sileasc─â.ÔÇŁ

Fa╚Ť─â de acest r─âspuns, am revenit cu urm─âtoarea ├«ntrebare:

├Ä: ÔÇ×Nu putem vorbi atunci de lips─â de onestitate din partea ╚Ť─ârilor dezvoltate, care nu aplic─â politicile FMI, de╚Öi ele le dicteaz─â, av├ónd ├«n vedere ponderea lor ├«n structura de vot a organiza╚Ťiei? Pe de alt─â parte, ele cer ca aceste politici s─â fie aplicate de c─âtre economiile mici, dependendente de credit─ârile ╚Öi avizele favorabile ale FMI.ÔÇŁ

R: ÔÇ×FMI recomand─â politicile economice pe care le consider─â potrivite pentru statele respective. Aceste state pot sau nu s─â aplice recomand─ârile.ÔÇŁ

V─â las pe Dvs s─â aprecia╚Ťi r─âspunsurile.

La finalul conferin╚Ťei am ╚Ťinut s─â le mul╚Ťumesc personal organizatorilor ╚Öi s─â explic c─â eu consider necesar─â ruperea ÔÇ×consensuluiÔÇŁasupra politicilor economice urmate de Rom├ónia, dezbaterea civilizat─â a ideilor fiind esen╚Ťial─â. Mi se pare important s─â nu ne uit─âm ca la ni╚Öte zei la orice reprezentan╚Ťi veni╚Ťi de afar─â, fie ei func╚Ťionari FMI, diploma╚Ťi sau directori de multina╚Ťionale, intimida╚Ťi fiind s─â deschidem gura atunci c├ónd ni se ╚Ťin prelegeri. Se pare c─â acest lucru a fost apreciat chiar ╚Öi de c─âtre amfitrioni, de╚Öi u╚Öor st├ónjeni╚Ťi c─â oaspetele a fost luat la ├«ntreb─âri.

M-am mai ├«ntre╚Ťinut c├óteva minute cu Alejandro, discut├ónd pu╚Ťin despre Argentina ╚Öi diferen╚Ťele de percep╚Ťie asupra FMI ├«n Rom├ónia, respectiv ├«n ╚Ťara sa de origine. I-am spus c─â, ├«n anii 90 c├ónd veneau cei de a FMI, presa din Rom├ónia ┬á├«i prezenta de parc─â venea Dumnezeu. ├Än╚Ťeleg c─â ├«n Argentina, cel pu╚Ťin la nivel de percepere a popula╚Ťiei, lucrurile stau tocmai pe dos. ├Än fine, din discu╚Ťii am ├«n╚Ťeles c─â ei raporteaz─â ╚Öi starea de spirit a popula╚Ťiei, ├«ntreb─âriile, discursul public, contest─ârile. Deci ruperea consensului este necesar─â. Sau am ├«n╚Ťeles eu prea multe?!

Oricum le mul╚Ťumesc lui Alejandro ╚Öi gazdelor pentru amabilitate ╚Öi pentru r─âspunsuri. ├Ämi pare r─âu doar c─â nu am apucat s─â vorbim despre Paul Singer, cel care a cump─ârat datoria public─â a Argentinei la pre╚Ť de lichidare, a c├ó╚Ötigat 100% din bani ├«n tribunalele din New York, iar acum este ac╚Ťionar principal la Fondul Proprietatea. Poate data viitoare.

 

[1]https://www.imf.org/external/np/sec/memdir/eds.aspx?fbclid=IwAR23jPevd8jNVTwGoHgxQCyL8dCZWkq_EWE1wCbDU34hxaJHaod_JlcVo8w

[2]https://www.imf.org/external/np/sec/memdir/eds.aspx

[3]https://www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/2011/03/pdf/picture.pdfNota bene graficul se oprește la 2010

[4]https://www.imf.org/external/pubs/ft/imfhb/eng/handbook.pdf– func╚Ťiile ╚Öi obiectivele declarate ale FMI: pagina 1 ÔÇťSurveillance over MembersÔÇÖ Economic Policies : In becoming members of the IMF, countries agree to pursue economic policies that are consistent with the objectives of the IMF. The Articles of Agreement confer on the IMF the legal authority to oversee compliance by members with this obligation, making the IMF ÔÇťthe only organization that has a mandate to examine on a regular basis the economic circumstances of virtually every country in the world.ÔÇŁ

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.