Sedinta CLT de vineri 16 Oct – impozite marite, afacerea “acvariul” si alte discutii

In sedinta de vineri a CLT, pe langa faptul ca am asistat la un alt șou de proasta tinuta, marca Nicolae Robu, au fost aduse in discutie si cateva elemente importante pentru comunitatea timisoreana, pe care le punctez succint mai jos:

 

1. Mariri de impozite locale (de sase ori)

Impozitele pe cladirile apartinand persoanelor fizice (PF) cresc de sase ori (propunerea initiala fusese de 10 ori – 1000%) in cazul in care PF nu locuiesc in acele cladiri si nu le inchiriaza in scop rezidential.

Ex. vor creste cu 600% impozitele locale pentru apartamentele pe care le inchiriati catre persoane juridice, catre PFA-uri sau pe care le tineti goale (neocupate).

Am cerut sa ni se prezinte o simulare a impactului asupra bugetului local in fct de cotele propuse – nu ni s-a putut arata asa ceva.

Personal am votat contra acestei initiative considerand cresterea de 600% ca fiind total disproportionata (noul cod fiscal prevedea o marja intre 0,2 si 1,3% din valoarea cladirii).

 

2. Se incearca acoperirea afacerii “Acvariul” printr-un asa-zis plan de inchidere a “Inelului 1” – pasaj rutier pe sub Piata Operei (Victoriei) si o parcare de 700 de locuri

M-am opus si acestei initiative pe baza urmatoarelor argumente:

• Din punct de vedere al traficului proiectul este secundar

Pentru rezolvarea problemei traficului in Timisoara sunt prioritare, in opinia mea: centura orasului, finalizarea inelelor exterioare (IV etc), largirea pasajelor Popa Sapca si Jiul. Acest lucru este de altfel binecunoscut de administratia Robu, care in 3 ani si jumatate nu a fost in stare sa inceapa niciunul din aceste proiecte decat la nivel declarativ.

Ca principiu general, traficul trebuie scos din centrul orasului spre exterior! In centru traficul majoritar se realizeaza pietonal, pe biciclete sau pe mijloace de transport in comun.

In ceea ce priveste locurile de parcare, se pot amenaja mult mai usor parcari supra-terane in spatiul apartinand CJT (langa Hotel Timisoara) sau in zona Oituz.

• Bugetul proiectului – 50 mil Euro este enorm pentru posibilitatile actuale ale orasului. Nu avem bani sa finantam acest proiect din surse locale iar proiectul este nefinantabil pe fonduri UE. Si acest lucru este stiut f. bine de Robu si apropiatii sai.

• Efectul asupra centrului orasului ar fi catastrofal.

Durata propusa a proiectului este de 4 ani. Un santier deschis in zona Pietei Operei pentru o durata atat de lunga de timp, ar bloca din nou centrul orasului, dupa perioada foarte grea a santierelor din Pietele Unirii, Libertatii si Sf. Gheorghe. Efectele vi le puteti imagina si singuri.

Mai mult decat atat, in discutiile pe care le-am purtat personal cu ingineri constructori implicati in construirea pasajului pietonal din Piata Operei, in anii 1978-1979, mi s-a spus direct ca in caz de interventie masiva exista un pericol iminent de prabusire a fatadelor cladirilor din zona, in special cladirea Operei si a Muzeului Banatului, care sunt construite pe piloni de stejari. Nici nu am mai pus pe tapet probelema magistralei Aquatim existenta in piata.

Avand in vedere cele de mai sus concluzia este una singura: in opinia mea, rolul studiilor de pre/ fe/ – zabilitate si al tuturor celorlalte documente propuse spre aprobare consiliului local, este de a acoperi cu hartii, de a gasi o justificare „afacerii acvariul ” prin care s-a mutat “acea constructie monstruoasa” cu 500 m, o piata mai incolo, iar proprietarii unor termopane si imbunatatiri de subsol au devenit peste noapte milionari.

Raspunsul primarului Robu: cam 20 de minute de injurii, amestecand Vocea Rusiei, indicatiile primite  de la Moscova pentru decredbilizarea administratiei sale (sic)!, incompetenta mea in a judeca probeleme de trafic si constructie etc.

Dar evident ca nimeni nu se asteapta la decenta sau raspunsuri argumentate din partea lui Nicolae Robu. Il sfatuiesc insa sa-si mentina aplombul si in fata organelor care vor ancheta mai devreme sau mai tarziu aceasta afacere cu multe zero-uri.

 

Alte probleme discutate:

• in sfarsit se pune problema finantarii cluburilor sportive la care CLT este membru fondator pe baza Legii 350, adica intr-un cadru competitiv. Mai trebuie insa lucrat la grila de jurizare a proiectelor.
• A fost votata impunerea in Timisoara a unor norme de poluare la jumatatea prevederilor legale – evident un gest teatral al primarului de a arata ca “face ceva” pentru a combate poluarea din oras. Ca si mai toate actiunile administratiei, e vorba de gesturi  fara aplicabilitate imediata, care ridica problema legalitatii si a comportamentului fata de niste multinationale care angajeaza mii de timisoreni. Nu poti sa te duci la Continental si sa le spui: de maine vreau sa fii la jumatate din cat prevede legea!
• Despre asa-zisul proiect de metrou, nici nu are rost sa imi pierd timpul sa vorbesc. Este evident, irealizabil, o noua incercare absolut ridicola, a lui Nicolae Robu de a se face ca lucreaza.

Sedinta s-a terminat apoteotic cu Robu huiduindu-se reciproc cu angajatii Directiei Fiscale, care cereau o marire de salariu, acordata altor directii din primarie.

In  ritmul acesta, ne apropiem vertiginos nu de orasele europene, de Bucuresti sau Cluj, care din pacate ne-au luat-o binisor inainte, ci de Vaslui si Caracal, ca si capitala a umorului involuntar romanesc.