Un email pe care l-am trimis astăzi sumarizează primele mele impresii despre Bitcoin. De fapt e un răspuns la un editorial Bloomberg scris de Matt Levine, care caracteriza Bitcoin prin cuvintele „artificial scarcity”.
Atacurile împotriva Bitcoin sunt încă la început. Până acum nu prea l-au băgat în seamă. Am văzut că săptămâna asta a făcut o declarație contra BTC chiar și Hitlary Clinton. Scriu mai jos părerea mea, e adevărat nu suficient de calificată, după vreo o lună de ascultat tot felul de emisiuni pe tema asta:
- În primul rând e o diferență mare între Bitcoin și celelalte monede care încearcă să-l imite. Pe mine personal mă interesează exclusiv Bitcoin, așa că mă voi referi doar la el.
- Bitcoin nu se reduce doar la „Artificial scarcity”. Bitcoin e o monedă, sau mai exact „digital cash” cum zic ei, asta e principala sa proprietate. Faptul că e în număr limitat e doar o proprietate secundară a monedei.
- Se spune că e „digital cash” pentru că la fel ca la tranzacțiile cu cash, nu e nevoie de o autoritate centrală care să bifeze/ să autorizeze o tranzacție, să dovedească că ai bani în cont. Când mergi la magazin și cumperi un pui dacă îl plătești cu cash, i-ai dat banii vânzătorului și ai plecat acasă. Dacă plătești cu cardul, o autoritate centralizată certifică că ai bani în cont și mișcă ulterior banii din contul tău în contul vânzătorului. Bitcoin elimină această autoritate centrală, tranzacțiile având loc direct, ca și la plățile cash, și fiind înregistrate pe toate computerele rețelei.
- Marele avantaj, și într-o oarecare măsură dezavantaj, al BTC este că nu e emis de o bancă centrală. Nefiind emis de o bancă centrală, oferta de monedă nu poate fi umflată la bunul plac al celor care conduc banca. Nu știu dacă aș denumi asta ca „artificial scarcity”. Dolarul de exemplu e emis în cantitate nelimitată de FED. În ultimul an s-au emis peste 50% din totalul dolarilor emiși vreodată. Singurul motiv pentru care e acceptat ca monedă este forța statului. Am întâlnit undeva expresia că „dolarul are valoare pentru că niște băieți cu arme spun că are valoare”. Ăsta e sistemul de după August 1971 când Nixon a denunțat echivalarea fixă aur/dolar. Dacă cineva alege să fie plătit în Bitcoin, își alege ca reper (etalon) o monedă care nu poate fi devalorizată la bunul plac al cuiva (bancheri, guverne, programatori etc).
- Eu aș spune că mai mult decât o monedă, Bitcoin e mai degrabă un etalon monetar, un fel de standard la care să se poată raporta ceva sau o unitate de măsură, decât o monedă. Cam ca atomul sau metrul. Din punct de vedere monetar, singurul lucru cu care poate fi comparat e aurul.
- Între avantaje: e foarte scalabil (are o sută de milioane de subunități), foarte sigur (tranzacțiile sunt înregistrate pe toate computerele), nu poate fi confiscat de o autoritate centrală, e ușor de transportat. Astea nu sunt chestii minore. De exemplu, dacă vrei să aduci aur în țară ai emoții la vamă. Cu Bitcoin te doare la banană în situații de astea.
- Lichiditatea e iarăși un factor important, dacă îl compari cu investițiile în real estate de exemplu, despre care, ca și la Bitcoin, se poate afirma că într-o oarecare măsură reprezintă „store of value”. Eu am prieteni care dețin hectare întregi de pământ valoros, să zic la valoare de piață de 1-2 milioane de Euro, dar nu au bani de mers în concediu. E dificil, sau chiar imposibil, să tai felii din proprietățile imobiliare, cel mai adesea trebuie să le tranzacționezi integral.
- „Artifical scarcity” e importantă doar când îl compari cu moneda emisă de băncile centrale. Eu am avut de exemplu niște tranzacții reușite acum câțiva ani și am generat niște bani. Datorită inflației reale (mult mai mari decât cea declarată) banii cash se devalorizează la nivelul de 20-25% pe an. De ce și-ar ține cineva banii în depozite bancare?
- În fine, rămâne discuția între BTC și celelalte monede „altcoins” sau „shitcoins”. După părerea mea aici e o oarecare vulnerabilitate a BTC. Totuși BTC prezintă câteva trăsături aparte: nu e controlat de nimeni, (celelalte monede au toate un grup de programatori/ firme care controlează protocoalele), nefiind controlabil de nimeni are stabilitate, are deja o vechime pe piață. Am văzut că Cynthia Lummis, senatoare de Wyoming, a declarat recent că BTC ar trebui reglementat ca și commodity iar celelalte crypto ca și „shares in a company”. Cred că a remarcat perfect diferența.
Mă aștept ca, în cazul în care va avea succes, BTC să fie mai degrabă „store of value” și etalon monetar decât monedă în care să se facă un mare număr de tranzacții. Adică să spui „îți plătesc echivalentul a 2 BTC în dolari/euro”.
Dacă pe termen lung BTC va avea succes, asta va afecta foarte mult câteva piețe – ex. piața imobiliară va cădea mult datorită avantajului de lichiditate al BTC. Dacă BTC se apreciază cu inflația + 2-10% anual, puțină lume va mai vrea să-și bată capul cu o proprietate în care nu locuiește, pe care trebuie să o îngrijești și pentru care trebuie să plătești taxe. Vorbesc și aici din experiență.
Eu am băgat deja o sumă în BTC. Vom vedea. Cred însă că îl vor lua la ochi. S-au pornit războaie mari pentru chestii mult mai puțin periculoase pentru sistem.
B.
UPDATE (29 ianuarie 2022):
Bitcoinul a pierdut cam 40% de la maximul istoric. Ar trebui cumpărat sau vândut? Cine știe?! Eu am afirmat că BTC va depăși $100.000 anul acesta, pe când un prieten mult mai priceput la tehnologie, implicat în IPO-uri în SUA susține că va ajunge la $10.000.
DAR CE E BITCOIN, este ceva de capul lui sau e o invenție fără acoperire? Mai jos o scurtă sinteză pentru cei care vor să înțeleagă despre ce e vorba în 2 minute.
Așadar Bitcoin este:
- – o incercare de a crea o monedă sau un etalon monetar în afara sistemului bancar;
- – un sistem universal, permanent și descentralizat de contabilitate perpetuă (toate tranzacțiile/ transferurile de la început până în prezent sunt contabilizate simultan în TOATE nodurile rețelei).
Caracteristici:
- – limitat în număr (deci neinflatabil de către o autoritate centrală);
- – de neconfiscat (spre deosebire de un cont bancar, aur, clădiri, teren);
- – divizibil la infinit (ai o bucățică, cât de mică, dintr-un mare intreg);
- – necopiabil (nefalsificabil)
- – ușor de mutat/ transportat peste graniță (ceea ce e imposibil pt proprietățile funciare, greu pt cash, aur etc);
- – ieftin de utilizat.
Notă (ca să se înțeleagă ce sunt celelalte cryptomonede):
Datorită necesității de a ține o evidență a tuturor tranzacțiilor în toate nodurile rețelei, tranzacțiile în Bitcoin necesită multă energie și iau mai mult timp decât cele în sistem centralizat. Speculând acest lucru au apărut alte platforme (altcoins/shitcoins) care se promovează afirmând că Bitcoin are la bază o tehnologie învechită, iar ei ar oferi un produs tehnic superior.
E adevărat, alte monede oferă viteză mai mare, dar acest lucru l-ar fi putut oferi și Bitcoin fără niciun fel de probleme dacă ar fi vrut. Au optat în defavoarea vitezei tocmai ca să mențină tranzacțiile cât mai descentralizat, pe cât mai multe calculatoare (noduri), care să nu necesite niște super-capacități. Astfel s-a favorizat descentralizarea și securitatea (să nu poată CIA & Co să-ți confiște 100 de servere și să pice tot sistemul). Softurile Ethereum, a doua monedă ca și capitalizare, sunt ținute în proporție majoritară pe servere Amazon, de exemplu… deci fix-pix securitate.
Descentralizarea (pe care o oferă exclusiv Btc) este necesară pentru ca o autoritate centrală să nu poată schimba subit regulile jocului și pentru a preveni inflatarea ofertei de monedă, probabil cea mai importantă inovație adusă de BTC.
Deficitul de viteză este rezolvat prin așa zisele aplicații de Layer 2 (nivel 2) pe care le-aș asemăna cu tranzacțiile intra-platformă de pe Revolut, unde poți trimite Btc între subconturile utilizatorilor instantaneu.
Pe scurt, altcoins/ shitcoins au apărut atunci când niște „băieți deștepți” din IT au văzut că Bitcoin funcționează și că se pot face mulți bani. Atunci băieții și-au spus „hai să facem și noi un Bitcoin, dar care să nu mai fie descentralizat, ci să fie controlat de noi”. Majoritatea altcoins-urilor sunt pre-mined în propoție de peste 50% (în cazul Ethereum 70%), ceea ce înseamnă că înainte de a fi lansat public proiectul, inițiatorii lui au minat deja în prealabil 70% din totalul monedelor.
NOTĂ 2 CBDC (Central Bank Digital Currencies) – monedele digitale care vor fi emise de băncile centrale
CBDC vor fi o încercare a băncilor centrale de a imita Bitcoin. O copie foarte infidelă însă. CBDC vor fi emise fie:
a. direct de către băncile centrale, ceea ce va schimba enorm rolul actual al băncilor comerciale, care acum crează bani din nimic atunci când dau împrumuturi, sau
b. vor fi mandatate câteva bănci comerciale ca să emită monedă digitală în genul în care acum sunt emise stablecoins (monedele digitale legate la paritate fixă de dolar ex. 1 Tether = 1 USD).
CBDC vor păstra toate caracteristicile negative ale actualelor monede: vor fi emise în cantitate nelimitată de băncile centrale, deci vor fi instabile și generatoare de inflație, vor fi controlate, vor permite o supraveghere totală a plăților ȘI (foarte posibil) vor veni la pachet cu condiționări de tipul social scoring. Cam același lucru ca în comunism unde de facto exista o singură bancă însă potențat de tehnologia de supraveghere actuală.
