Sari la conținut

Cernobîl -accident sau sabotaj?

În mediile consiraționiste rusești circulă unele teorii cu privire la varianta unui posibil sabotaj în cazul Cernobîl. M-a interesat să aflu dacă e vorba de conspiraționism pur, sau speculațiile au o anumită substanță. Știm de exemplu că inițial KGB-ul a luat foarte în serios varianta sabotajului. Anatoli Tkaciuk (general-maior FSB în rezervă, fost șef al grupei operative KGB pe trupele din zona Cernobîl) declara următoarele într-un inerviu acordat RIA Novosti:

„Versiunea de act terorist [diversiune] a fost luată foarte în serios. Am audiat mulți oameni care au fost martori ai unor fenomene neobișnuite, care puteau indica indirect o intervenție umană.”

Anatoli Fedorovici Chemeris , directorul Centrului Atomic Tomsk și participant la curățarea de la Cernobîl, merge chiar mai departe afirmând explicit că incidentul Cernobîl a fost o creație a serviciilor secrete americane:

„Din păcate, rădăcinile americane sunt peste tot. În sfârșit am ajuns la rădăcina Cernobîlului… Se pare că principalul organizator al exploziei de la Cernobîl a fost un anume Diatlov – inginerul șef adjunct al Centralei Nucleare de la Cernobîl, care ulterior avea să fie medaliat. Chiar și pe atunci, la Cernobîl, am simțit că acest sabotaj a fost efectuat de serviciile secrete americane – acum sunt complet convins de asta. Este adevărat, am scris și o notă la Cernobîl, dar nimeni nu i-a acordat atenție, nici KGB-ul, nici Comitetul Central – aceasta a fost situația. Sunt sigur că au conceput sistemul psihologic al distrugerii. Au găsit oameni nemulțumiți de sistem și de spiritul rusesc în general. Toți – Șteinberg și Diatlov – știau cum va ieși. Așa că l-au pus în aplicare pentru că toate reglementările au fost abolite. Scopul lor era să distrugă statul; pentru a face asta, trebuiau să submineze economia și să discrediteze sistemul, și au reușit.”

Se spune că Afganistanul este de vină pentru prăbușirea URSS, dar războiul din Afganistan a fost o sumă de nimic în comparație cu Cernobîl. Am cheltuit 60 de miliarde de dolari pe lună acolo, am concentrat acolo cei mai buni militari ai țării și apoi i-am incapacitat.”

Interviul complet poate fi accesat aici: https://litrossia-ru.translate.goog/item/chernobyl-eto-diversiya-amerikanskih-specsluzhb/?_x_tr_sl=auto&_x_tr_tl=ro&_x_tr_hl=en

Alexandr Vladimirovici Odintsov, care la data accidentului era proaspăt absolvent al– Universității Naționale de Cercetare Nucleară MIFI (Московский инженерно-физический институт), Facultatea de Fizică Teoretică și Experimentală, și a fost colaborator al insitutului care a proiectat reactorul explică: la Cernobîl a avut loc un experiment absurd și periculos. Au fost încălcate deliberat zeci de reguli de siguranță. Versiunea oficială (defectul barelor) ar fi o diversiune mediatică menită să acopere adevărata cauză. Contextul politic (perestroika) face ca o diversiune internă + sprijin occidental să fie plauzibilă.

Odintsov întocmește o listă de pași logici pe care i-ar fi urmat cineva care ar fi vrut să provoace deliberat explozia:

Pasul 1.Găsirea unui pretext pentru a scoate reactorul din regimul normal de funcționare.
→ A fost ales experimentul absurd și inutil de „выбег” (folosirea inerției turbinei ca sursă de energie de rezervă). Autorul subliniază că pe celelalte centrale cu reactoare RBMK (Kursk, Smolensk, Ignalina, Leningrad – peste 12 blocuri) nimeni nu a cerut vreodată un astfel de experiment. Doar la Cernobîl s-a insistat asupra lui.

Pasul 2. Găsirea unui pretext pentru a bloca o parte din sistemele de protecție de urgență.
→ Personalul a deconectat mai multe protecții esențiale (protecția la oprirea celor două turbine, protecțiile pe nivelul apei și presiunea aburului, sistemul de răcire de urgență SAOR etc.), ca să poată continua experimentul chiar dacă reactorul devenea instabil. Regulamentul interzicea categoric astfel de blocări.

Pașii următori includ:

  • Organizarea experimentului într-un mod neobișnuit (apeluri din Moscova, program de testare care, urmat ad litteram, ducea la catastrofă).
  • Alegerea unui moment când reactorul era deja într-o stare instabilă (putere foarte joasă, „otrăvire” cu xenon).
  • Extragerea aproape completă a barelor de control (încălcând regulamentul care interzicea lăsarea a mai puțin de 15–30 bare în zona activă).
  • Creșterea bruscă a puterii + apăsarea butonului AZ-5 (oprire de urgență) într-un moment în care „efectul de capăt” al barelor ar fi putut accelera reacția în loc să o oprească.
  • Ascunderea informațiilor importante despre regimurile periculoase față de personalul operativ.

Teoria că la Cernobîl ar fi fost vorba de sabotaj a fost popularizată inclusiv printr-un serial TV rusesc (NTV) care a sugerat prezența unui agent american.

Serialul, difuzat în 2022, este un thriller de spionaj plasat în 1986, nu o reconstrucție documentară a accidentului.  În serial, departamentul ucrainean al KGB află că serviciile speciale străine manifestă interes față de Centrala Nucleară de la Cernobîl. CIA trimite un agent experimentat pe nume Albert Lenz. Pentru a-l găsi și a-l neutraliza, este trimis locotenent-colonelul de contraspionaj militar Andrei Nikolaev.

Nu am o concluzie proprie asupra subiectului însă tema mi s-a părut interesantă. Scopul articolului nu este elucidarea enigmei ci de a vă transmite ce se mai șoptește în surdină.

Cei interesați pot vedea serialul accesând link-ul de mai jos:

Un comentariu la „Cernobîl -accident sau sabotaj?”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.