Știrea de anul trecut arăta în felul următor: în noiembrie 2024 China a lansat o serie de obligațiuni denominate în dolari pentru care a oferit o dobândă aproximativ egală cu cea oferită de trezoreria americană.
Locul lansării obligațiunilor: Arabia Saudită.
Suma împrumutată: 2 miliarde de dolari
Rata de supra-subscriere: aproximativ de 20 de ori. Adică chinezilor li s-au oferit 39,7 miliarde de dolari. Un interes enorm
Cum trebuie citită știrea și de ce este important? China nu are nevoie să împrumute dolari, în anul 2024 ea a avut un excedent comercial de cca 940 de miliarde USD iar rezevele sale de dolari depășesc 3000 de miliarde de USD. Prin emisiunea de obligațiuni denominate în dolari în Arabia Saudită, China atinge următoarele obiective:
- Evită Wall Street și Londra, arătând că accesul la piețele financiare poate fi efectuat direct
- Oferă o soluție alternativă de plasament țărilor care dispun de dolari, în primul rând țărilor din Golf. Până acum aceste țări erau nevoite să își plaseze disponibilitățile în instrumente financiare emise de americani, ceea ce le făcea într-un fel prizoniere interesului geopolitic american. Așa cum s-a văzut în cazul Rusiei, Venezuelei sau Iranului, plasamente opozanților geopolitici , fie în obligațiuni emise de Trezoreria SUA, fie în aur (cazul Venezuelei) pot fi confiscate la bunul plac al occidentului. Am putea spune așadar că vorbim mai degrabă de un serviciu făcut partenerilor comerciali, pe care China îi ajută să-și plaseze banii în afara controlului american
- Deși China are rezerve valutare enorme ea poate folosi dolarii atrași pentru a ajuta țări BRI (152 din 193 state membre) să-și plătească datoriile în USD către creditori occidentali – contra rambursări în yuani, resurse sau aranjamente bilaterale. Asta ar descuraja dependența de dolar și ar consolida influența chineză. Sau, de exemplu, cu banii împrumutați China ar putea cumpăra alte active, cum ar fi aur, contribuind la creșterea prețului acestuia în raport cu dolarul.
Spune Grok:
Nu vorbim de e o „revoluție” imediată, ci un pas în dedolarizarea graduală. China evită confruntări directe (cum ar fi vânzarea masivă de US Treasuries, pe care le deține în valoare de ~700 miliarde USD), folosind „taichi financiar” – mutări subtile care redirectionează puterea dolarului spre avantajul propriu. Pentru SUA, riscă fragmentarea sistemului financiar global; pentru China, consolidează rolul ca „bancă centrală alternativă” în Asia și Golf. Dacă se scalează, ar putea afecta licitațiile US Treasuries, crescând costurile de împrumut americane.
Săptămâna trecută, mai exact pe 6 noiembrie, Ministerul Finanțelor din China a emis o nouă tranșă de obligațiuni: 4 miliarde USD în obligațiuni suverane denominate în dolari, împărțite în două tranșe: 2 miliarde USD la 3 ani (dobândă de 3,646%) și 2 miliarde USD la 5 ani (dobândă de 3,787%).
Supra-subscriere uriașă: Cererea a fost de 118,2 miliarde USD – adică aproape 30 de ori valoarea emisiunii (33x pentru tranșa de 5 ani). Investitorii au venit din Asia, Europa, Orientul Mijlociu și SUA, arătând o încredere globală masivă în economia chineză.
Dobânzi excepționale: Ratele au fost exact egale sau cu doar 2 basis points (0,02%) peste cele ale US Treasuries similare – un record absolut, confirmând că China împrumută dolari la costuri identice cu SUA, fără premium de risc. Experți de la Citi și JP Morgan spun că asta demonstrează potențialul de creștere al Chinei și atrage investitori instituționali pe termen lung.
Scop și impact: Oficial, e pentru a conecta piețele financiare chineze cu cele globale și a oferi opțiuni de diversificare. Analiștii vorbesc însă „nașterea unui nou activ fără risc”, unde obligațiunile chineze devin interschimbabile cu cele americane, rescriind teoria portofoliilor și dinamica rezervelor valutare.
De urmărit.