Cum a aparut ISIS (Statul Islamic) in Siria – Partea 1

Preambul

Av├ónd ├«n vedere recenta criz─â a refugia╚Ťilor sirieni supun aten╚Ťiei o analiz─â efectuat─â in prim─âvara acestui an, cu privire la modul ├«n care au ap─ârut grup─ârile teroriste de tipul Statului Islamic/ Daesh/ IS/ ISIS ├«n Siria ╚Öi Irak.

Din nefericire, problemele macro asupra c─ârora atr─âgeam atentia ├«n editorialele mele ├«╚Öi fac loc ├«ncet dar sigur ╚Öi spre grani╚Ťele noastre.

├Än Rom├ónia despre rela╚Ťiile interna╚Ťionale nu se discut─â dec├ót ├«n momente de criz─â ╚Öi atunci de cele mai multe ori comentariile sunt f─âcute de persoane neavizate. Tot atunci, ├«n criz─â de timp, ├«n lipsa unei document─âri prealabile ╚Öi a aparatului de analiz─â necesar, sunt preluate ipotezele ╚Öi concluziile altora.

S─â intr─âm deci in subiect ÔÇŽ

daech_toyota

Cum a ap─ârut Statul Islamic/ ISIS

Într-un articol[1] publicat in luna Martie 2007 în The New Yorker cunoscutul jurnalist Seymour Hersh făcea cunoscută noua strategie americană pentru Orientul Mijlociu, titlul articolului The Redirection, este de alfel semnificativ în acest sens.

La baza materialului prezentat de Hersh pe c├óteva zeci de pagini stau convorbiri purtate cu oficiali americani de prim─â m─ârime, congresmeni, cum ar fi: Martin Indyk, oficial al Departamentului de Stat ╚Öi fost ambasador al SUA ├«n Israel, Vali Nasr ÔÇô Senior Fellow al Council on Foreign Relations, Patrick Clawson ÔÇô expert in problemele iraniene si director adjunct al Washington Institute for the East Policy, Flynt Leverett ÔÇô National Security Council, ofi╚Ťeri de armat─â ╚Öi din servicii secrete, fo╚Öti agen╚Ťi CIA sau MI6 ca ╚Öi Alastaier Crooke, oficiali ai guvernului libanez ╚Öi chiar un interviu luat personal lui Hassan Nasrallah, secretarul general al Hezbollah.

Obiective generale. Rela╚Ťia cu planurile anterioare cu privire la interven╚Ťia ├«n Orient.

┬áTeza articolului o constituie decizia de a reconfigura politica american─â ├«n Orientul Mijlociu prin ├«ncurajarea grup─ârilor islamiste sunite cu afilia╚Ťii ideologice c─âtre Al Qaeda cu scopul de a limita influen╚Ťa irnaian─â ├«n intreaga zon─â precum ╚Öi pentru a rupe axa de rezisten╚Ť─â Iran ÔÇô Hezbollah via Siria.

Tot Hersh face referire la o controvers─â care ar fi avut loc ├«n think-tank-urile americane cu privire la alegerea obiectivului prioritar ├«ntre extremismul sunit de tip al Qaeda ╚Öi rezisten╚Ťa ╚Öiit─â. In final limitarea infuen╚Ťei Iraniene ╚Öi anihilarea Hezbollahului au fost alese ca ╚Öi obeictive imediate.

Potrivit lui Hersh principalii actori ├«n planul de redirec╚Ťionare erau Dick Cheney, Elliot Abrams ÔÇô fost ambasador SUA ├«n Irak ╚Öi prin╚Ťul Bandar ben Sultan, cunoscut ├«n lumea arab─â ╚Öi ca Bandar Bush datorit─â perioadei lungi petrecute la Washington ├«n calitate e ambasador al regatului saudit (1983-2005) ╚Öi datorit─â rela╚Ťiei foarte bune avute cu oficialit─â╚Ťile americane.

├Än ceea ce prive╚Öte mecanismele de punere ├«n practic─â a unui astfel de plan Hersh men╚Ťioneaz─â inten╚Ťia de a l─âsa func╚Ťionarea ╚Öi execu╚Ťia ├«n grija serviciilor secrete saudite.

Redirectionarea de care vorbeste Hersh poate fi considerat─â o variant─â actualizat─â a planului general de interven╚Ťie in Orientul Mijlociu, despre care vorbeste explicit generalul Wesley Clark ├«n interviul ÔÇťSeven Countries in Five YearsÔÇŁ ╚Öi este amintit ├«n multe din interviurile lui Hassan Nasrallah.

Cauzele imediate ale redirec╚Ťion─ârii ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á

Pus─â ├«n contextul anului 2007 c├ónd apare articolul lui Hersh, redirec╚Ťionarea politicii americane trebuie s─â fie legat─â de dou─â evenimente istorice majore, respectiv:

  • semnalele tot mai puternice cu privire la apropierea dintre guvernul ╚Öiit irakian al lui Nouri al Maliki, instalat ├«n mod paradoxal cu ajutor american ca urmare al celui de-al Doilea R─âzboi din Golf ╚Öi
  • confruntarea dintre Israel ╚Öi Hezbollah ├«n cursul verii anululi 2006 soldat─â cu o ├«nfr├óngere strategic─â pentru Israel. Acest rezultat coroborat cu retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului dup─â 22 de ani de ocupa╚Ťie, ac╚Ťiune datorat─â tot Hezbollahului, a determinat centrele de analiz─â ╚Öi decizie israeliano-americane s─â reconsidere priorit─â╚Ťile din Orientul Mijlociu.

Efectele R─âzboiului din Golf asupra blan╚Ťei de putere in regiune. ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á

Poate cel mai nea╚Öteptat efect al R─âzboiului din Golf a fost ├«nt─ârirea pozi╚Ťiei regionale a Iranului, considerat de c─âtre autorit─â╚Ťile israeliene ╚Öi de c─âtre neoconservatorii americani ca principal inamic ├«n Orientul Mijlociu. ÔÇťEveryone wants to go to Baghdad. Real men want to go to TehranÔÇŁ era de altfel una din maximele care circulau in administra╚Ťia Bush, dup─â cum afirma editorialistul Paul Krugman ├«n articolul intitulat War without End ap─ârut ├«n New York Times[2] ├«nc─â din martie 2003.

Obiectivul stabilit de strategii neoconservatori Perle, Wolfowitz, Kagan etc, respectiv instalarea unui guvern irakian ╚Öiit pro-american ca o contrabalansare a extremismului sunit nu a func╚Ťionat. Majoritatea ╚Öiit─â irakian─â persecutat─â de regimul lui Saddam Hussein s-a sim╚Ťit mult mai apropiat─â de Iran dec├ót de invadatorii americani care i-au ├«nl─âturat pe suni╚Ťi de la conducere. Pe l├óng─â sentimentul popular, la nivel de conducere au existat ├«ntodeauna leg─âturi foarte str├ónse ├«ntre liderii ╚Öii╚Ťi irakieni (╚Öi libanezi ÔÇô vezi cazul Sadr) ╚Öi conducerea politic─â ╚Öi ├«n special religioas─â iranian─â, leg─âturi cl─âdite ├«n anii exilului (ex exilul lui Khomeini in Irak, periplul libanezo-irakian al lui Sadr etc)

 

Astfel, la nivelul anuilor 2006-2007, americanii s-au v─âzut confrunta╚Ťi cu situa╚Ťia paradoxal─â de a sc─âpa de un inamic secular de rang secund, anti-╚Öiit ╚Öi anti-al Qaeda cu pre╚Ťul nu numai al ├«nt─âririi Iranului dar si al cre─ârii unui ├«ntreg spa╚Ťiu amplu geopolitic ╚Öiit care leag─â sub forma unei semiluni Iranul, irakul, Siria ╚Öi Libanul.

┬áHarta – Orientul Mijlociu – suniti ╚Öi ╚Öii╚Ťi

sunni_shia_nasr

Etape ale redirec╚Ťion─ârii ╚Öi modalit─â╚Ťi de punere ├«n practic─â┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á ┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á

├Än prima faz─â a planului armata american─â din Irak a primit ca obictive prioritare capturarea unui numar c├ót mai mare de iranieni cu scopul culegerii de informa╚Ťii care sa implice ├«n vreun fel Iranul in atentatele care aveau loc ├«mpotriva instala╚Ťiilor militare americane. Se pare ca ├«n ciuda anti-americanismului declarat al unor grupari ╚Öiite de tipul Mahdi Army a lui Muqtata al Sadr, eforturile nu au adus rezultate scontate, iranienii captura╚Ťi fiind ├«n mare parte implica╚Ťi ├«n servicii de ajutor umanitar, iar insurgen╚Ťa armat─â fiind mai degrab─â apanajul militantismului sunit irakian.[3]

Ulterior, ├«n paralel cu desf─â╚Öurarea unor opera╚Ťiuni speciale ├«n Liban, potrivit lui Vali Nasr ÔÇťsaudi╚Ťii care au resurse financiare considerabile ╚Öi au rela╚Ťii profunde cu Fr─â╚Ťia Musulman─â ╚Öi militan╚Ťii salafi╚Öti[4]ÔÇŁ au fost ├«ntrebuin╚Ťa╚Ťi pentru mobilizarea acestor grup─âri. Ultima oar─â c├ónd Iranul a fost o amenin╚Ťare saudi╚Ťii au fost capabili s─â mobilizeze tipul cel mai rau de radicali. Odat─â sco╚Öi din cutie nu mai po╚Ťi s─â ├«i pui ├«napoiÔÇŁ[5]

Rela╚Ťia saudi╚Ťilor cu extremi╚Ötii salafi╚Öti a fost de-a lungul timpului una complicat─â, ei fiind atat sponsor c├ót ╚Öi ╚Ťint─â a militan╚Ťilor. De╚Öi ├«ntreaga monarhie saudit─â este construit─â ca o simbioz─â ├«ntre familia ibn Saud ╚Öi wahabismul religios dupa cum arat─â Dore Gold, fost ambasador al Israelului la Na╚Ťiunile Unite ╚Öi consilier de politic─â extern─â al lui Ariel Sharon ╚Öi Benjamin Netanyahu[6], opulen╚Ťa ╚Öi stilul de via╚Ť─â decadent al familiei regale a fost vizat adesea de fundamentali╚Ötii islamici. Pentru a nu se confrunta cu islami╚Ötii pe propriul teritoriu politica saudit─â a fost pe de o parte de a-i cump─âra, sponsoriz├ónd ╚Öcoli religioase, lideri religio╚Öi etc ╚Öi pe de alt─â parte de a le ├«ndrepta aten╚Ťia spre alte teatre de ac╚Ťiune (de exemplu Afganistan in anii ÔÇÖ80).

Pe finalul anului 2006 saudi╚Ťii au dat americanilor asigur─âri c─â pot ├«ndrepta astfel de fac╚Ťiuni asupra for╚Ťelor v─âzute ca inamici comuni ÔÇô Hezbollah, Mahdi Armi a lui Muqtada al Sadr, Iran, Siria, dar ├«nainte de a dezl─ân╚Ťui aceste for╚Ťe a fost necesar─â parcurgerea unor etape:

  • Asigurarea dat─â Israelului c─â securitatea sa r─âm├óne prioritatea numarul unu pentru Washington ╚Öi pentru statele sunite din Orient ÔÇô adic─â asigurarea c─â grup─ârile salafiste nu vor fi l─âsate sa atace Israelul;
  • Pacificarea Hamas ╚Öi reorientarea acesteia de la rela╚Ťia prietenoas─â cu Iranul spre un compormis cu Fatah ÔÇô cu scopul de a proteja Israelul de contra-atacuri pe filiera Gaza;
  • Asigurarea ca americanii vor lucra direct ╚Öi prin ╚Ť─ârile sunite (Arabia Saudit─â, Qatar, Iordania) pentru a cotracara ascenden╚Ťa ╚Öiit─â;
  • Arabia Saudit─â va ajuta financiar ╚Öi logistic grupuri care s─â lupte ├«mpotriva presedintelui Bashar al Assad ├«n Siria.

 

Siria a fost vizat─â ca ╚Ťint─â imediat─â datorit─â unui complex de motive care includ: pozi╚Ťia geografic─â care o transform─â ├«ntr-un veritabil coridor de tranzit ├«ntre Iran ╚Öi Liban, vecin─âtatea imediat─â a Israelului, mixul religios ╚Öi etnic dficil de gestionat, conducerea minoritar─â alawit─â, faptul c─â este singurul stat arab care nu a ├«ncheiat un tratat de pace cu Israelul, poli╚Ťele pe care le avea de pl─âtit Fr─â╚Ťia Musulman─â pentru lichidarea insurgen╚Ťei din Hama de c─âtre Hafez al Assad, tat─âl actualului presedinte ├«n 1982 etc. De altfel ├«n articol este citat Walit Jumblatt lider al comunit─â╚Ťii druze din Liban afirm├ónd ÔÇťI-am spus lui Cheney c─â leg─âtura dintre Iran ╚Öi Liban este Siria ╚Öi c─â pentru a sl─âbi Iranul trebuie deschis─â u╚Öa pentru o opozi╚Ťie sirian─â eficient─âÔÇŁ.

Harta – Mixul etnic ╚Öi religios din Siria ╚Öi Levant ┬á ┬á

syria_levant_religion

Harta – Conflictul armat din Siria (BBC 2015)

BBC

[1] http://www.newyorker.com/magazine/2007/03/05/the-redirection

[2] http://www.newyorker.com/magazine/2003/04/21/war-without-end

[3] Hersh Ibid

[4] Extremi╚Öti suni╚Ťi care ├«i consider─â pe ╚Öii╚Ťi ca fiind aposta╚Ťi

[5] Hersh Ibid

[6] Dore Gold – HatredÔÇÖs Kingdom ,Regnery Publishing; 2004

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.