BRH: Domnule Profesor, interviul il vom face pentru Visegrad Post, un proiect media demarat de prieteni din alte tari est-europene. Credem ca stim foarte putin unii despre altii, in tari care din punct de vedere geografic sunt foarte apropiate, iar ceea ce stim vine filtrat si manipulat prin media mainstream. Poate si bariera de limba sa fie de vina. Asta si incercam sa schimbam, proiectul fiind unul cu informatii in engleza si franceza. Deci sa incepem:
BRH: De ce nu e Romania in Grupul de la Visegrad?
NT:Explicatia rezida in interesul unor grupuri care au condus Romania in ultima perioada, grupuri care provin in totalitate din regimul Ceausescu si care au instalat la conducere pe post de presedinte si de premier niste marionete.
BRH. Marionete pentru cine? Pentru aceste grupuri?
NT: Da.
BRH: Aceste grupuri nu au avut interes ca noi sa fim in grupul Visegrad?
NT: Nu. Ele au dorit la inceput prin Presedintele Iliescu care reflecta aceste interese, o relatie mai apropiata de fosta URSS. In anii ’90, Iliescu Petre Rroman si Adrian Nastase si-au motivat decizia prin relatia traditional mai apropiata de fosta URSS.
BRH. Si nu e paradoxal ca la ora actuala tarile din grupul de la Visegrad au o relatie mai buna cu Rusia, cel putin cu Ungaria?
NT: Ba da, dar acolo decizile se iau pe baza de ratiune nu pe baza de interese personale. Tarile din Grupul Visegrad din anii 90 au fost mult mai radicale in ceea ce priveste relatia cu URSS, au dorit o fractura in aceasta relatie. Romania nu a dorit asta. In situatia care s-a ivit, Bucurestiul s-a comportat traditional.
BRH. Ca si obedienta?
NT: A semnalizat stanga si a facut dreapta, o regula la politicienii romani! Au facut asa pentru ca interesele lor au fost de asa natura. Au redirectionat tara intr-un mod foarte riscant, nepregatit, nu a fost elaborate nicio strategie niciun plan, iar cei trimisi in Occident sa negocieze au acceptat un statut cu mult inferior celui negociat de cei din V4 care au negociat cu cartile pe fata. Bucurestiul a negociat in spatele unor usi inchise si s-a urmarit doar satisfacerea intereselor unei plutocratii care a preluat puterea in 1989. Atunci media privata si de stat a inceput sa faca propaganda pro-occidentala despre avantajele intrari in NATO si UE, opinia publica romaneasca, extreme de credula si nepregatita , necunoscand de fapt riscurile intrarii a acceptat cu credulitate.
De atunci a inceput o campanie extrem de violenta, o propaganda impotriva Rusiei de data aceasta, nu a fostului URSS. Rusofobia a atins in Romania niste cote inimaginabile chiar intr-o tara in care aceasta strategie politica a fost folosita de la 1848 incoace. Dar ceea ce exista in prezent este fara precedent. In fiecare zi media oficiala si cea privata transmit numai stiri negative despre Rusia, colporteaza, falsifica informatii si mentine la cote inalte propaganda anti-rusa. Se invoca evenimente istorice, problema tezaurului, dar sa nu uitam ca Romania a fost occidentalizata datorita Rusiei tariste.
BRH: De ce spuneti asta?
NT: De ce? Jandarmeria romana a aparut la 1852 datorita Regulamentelor Organice impuse de statul tarist celor doua principate romanesti care la vremea respective erau din punct de vedere politic parte din Imperiul Otoman.
BRH: Aristocratia rusa era la momentul respectiv un exponent al aristocratiei europene. Sau ultima tara europeana care a mai avut aristocratie, de fapt…
NT: Da si a modernizat a europenizat Romania.
BRH: Putem spune ca aristocratia rusa a preluat stindardul aristocratiei europene dupa decapitarea aristocratiei franceze la 1789?
NT: Da, ea si cea austriaca, cu care era perfect compatibila. Rusia tarista a fost o autocratie iar aristocratia a avut un rol enorm in societate, in cultura.
BRH: Romania e acum mult mai aproape de statutul de colonie decat tarile din V4, care negociaza, au luari de pozitie proprie. La noi exista sentimentul unei lipse totale a unei directii date din interior. Mergem pe drumul care ni se traseaza de catre alte centre de putere?
NT: Spuneam adineauri ca propaganda pro NATO si UE a creat o imensa credulitate in Romania, dar dupa 9 ani de UE si peste 10 de NATO, ea s-a volatizat si foarte multi romani inteleg riscurile si costurile extreme de mari pe care le implica acest statut.
La ce ma refer: societatea romaneasca in perioada regimului Ceausescu recuperase putin din decalajele mari, ma refer structura sociala si distributia veniturilor. Societatea romaneasca traditionala a fost o societate in care marea majoritate a populatiei era saraca, nu exista clasa de mijloc si erau foarte putini romani bogati.
Aceasta societate puternic asimetrica a fost pulverizata de regimul communist printr-o dictatura de dezvoltare in care 6 milioane de oameni au devenit muncitori industriali, cu toate ca parintii acestor oamenii traisera in bordeie. Sa nu uitam ca in perioada interbelica 80% din familiile din Dobrogea, Muntenia si Moldova traiau in bordeie. In sate nu erau scoli, nu erau dispensare, rata analfabetismului era imensa. Exista o societate conservatoare, ortodoxa, fatalista care isi accepta aceasta conditie. Comunismul a fost un prilej pentru ca multi din acesti oameni sa recupereze foarte rapid ramanearea in urma iar societatea romaneasca s-a modernizat extrem de rapid. Insa din pacate acest process a generat foarte multe probleme grave. Nu a fost un process natural bazat pe stimularea motivatiei oamenilor ci un process fortat. A fost distrusa elita interbelica si nu ma refer doar la cea culturala ci chiar si cea tehnocratica si schimbarea violenta a structurii sociale a generat o nivelare a veniturilor, a statutelor sociale cu toate riscurile aferente. Dupa 4 decenii aceasta constructie s-a prabusit mai ales datorita lipsei de motivatie a oamenilor pentru munca si pentru calificarea personala.
BRH: Revenind in prezent…
NT: In prezent asistam la ceva ce nu s-a mai intamplat nicaieri in Europa in aceste proportii – Romania se intoarce in trecut. Dupa 1989 au aparut acele grupuri de interese foarte bine structurate la toate nivelurile. Aceste grupuri au privatizat patrimoniul statului in interes personal intr-o maniera intempestiva, complet ineficienta. Fostele intreprinderi socialiste s-au pulverizat pentru ca nu a existat nici motivatia muncii, nici o cultura care sa functioneze ca un liant pentru fostii angajati. Aceasta este mostenirea nefavorabila a vechiului regim. Oamenii nemaifiind constransi sa munceasca pur si simplu au devalizat. Deci nu numai grupurile mari, la centru ci si de la baza societatii. Sa nu uitam ca se mergea in Serbia si Ungaria cu lucruri furate din fabrici.
BRH: O lipsa totala de strategie, lucrurile acestea au rezolvat problemele pentru o luna sau doua.
NT: Asa ceva nu s-a mai intamplat nicaieri. Posibil ca modernizarea fortata a generat o reactive adversa si oamenii s-au intors la lucrurile pe care ei le stiau dar cert este ca rezultatul acestui proces de destructurare a intors Romania inapoi. Romania actuala seamană mai degraba cu România interbelică decăt cu cea din perioada Ceausescu. În perioada Ceaușescu, nivelul mediu al veniturilor era foarte apropiat cu cel din perioada V4 , iar Bulgaria era mai înapoiată. În prezent România s-a întors înapoi in perioada interbelică, datele statistice spun că România are cel mai scăzut nivel al medianei din UE 28.
Peste jumatate din populație, 10 milioane de oameni traiesc cu mai puțin de 160 E/ lună. Daca ne raportăm la Bulgaria, mediana lor este la 280 E/ lună, in Ungaria 330 E/ lună, in Polonia 500 E/ lună, la Cehi si Slovaci 700 E/ lună/.
BRH. Deci noi ne-am lichidat chiar clasa de mijloc si muncitorii calificati.
NT: Da suntem o societate în care jumatate din populație este săracă, iar cealaltă jumatate este foarte puțin departată de acest nivel.
BRH. Exista cateva poluri de prosperitate – București, Cluj, Timișoara.
NT: Da si cu asta s-a terminat. Dacă luam în considerare media salariilor România este superioara Bulgariei, insa este mult inferioara daca avem în vedere structura.
În contextul ăsta, de ce intrarea in UE este un esec – pentru că au apărut vechile probleme, pe langă cea legată de sărăcie, problema mediului rural de exemplu. Pe vremea lui, Ceaușescu a incercat o redistribuire. La ora actuală s-a revenit la situația tradițională – există 3.6 milioane de ferme dar doar cateva sute de mii de fermieri în sensul adevărat al cuvantului, adica oameni care vând produsul muncii lor, restul sunt ferme de subzistență, în care muncesc cu randament extrem de scăzut 7 mil. de oameni. Ei au în medie 5 Ha și consumă jumătate din ce produc, nu vând aproape nimic.
Această problemă nerezolvată, înghețată, a revenit violent, plus au apărut probleme cu care România nu s-a mai întâlnit. În trecut, cu toate disfuncțiile legate de nivelul de trai, satul era o comunitate funcțională, culturală, cu un sens al vieții. La ora actuală, capitalismul sec. XXI, consumismul a pus la pământ satul românesc. Satele sunt veritabile azile de bătrâni, tinerii au plecat sa muncească in Occident, copii nu au parinți, familiile sunt plurizate, natalitatea e foarte scăzuta.
Varianta engleza:
Interview with Dr. Nicolae Ţăran (1/2): present Romania looks like the interwar Romania
Varianta franceza:
Entretien avec Nicolae Ţăran (1/2) : la Roumanie actuelle ressemble à celle de l’entre-deux-guerres