Rusia ╚Öi Europa Central─â – Un interviu cu Nikolai Starikov

├Än anticiparea lans─ârii volumului 1917 – Dezlegarea enigmei revolu╚Ťiei „ruse”, eveniment ce va avea loc cel mai probabil ├«n data de 20 decembrie, public─âm ast─âzi interviul realizat de Ferenc Alm├íssy cu Nikolai Starikov, pentru portalul media Vi╚Öegrad Post. Interviul abordeaz─â ├«ntr-o mainer─â direct─â tema rela╚Ťiilor dintre Rusia ╚Öi Europa Central─â ╚Öi de Est.

Interviul a fost acordat la Timi╚Öoara, ├«n luna mai, cu ocazia lans─ârii c─âr╚Ťii „Na╚Ťionalizarea Rublei – Calea spre Libertatea Rusiei”

Lectur─â pl─âcut─â!

├Än primul r├ónd v─â mul╚Ťumesc pentru acest interviu. Am avut oportunitatea s─â ne ├«nt├ólnim la Timi╚Öoara cu ocazia lans─ârii edi╚Ťei ├«n limba rom├ón─â a c─âr╚Ťii Dvs. ÔÇ×Na╚Ťionalizarea Rublei ÔÇô Calea spre Libertatea RusieiÔÇŁ. A╚Ö ├«ncepe cu o prim─â ├«ntrebare: cum este s─â tr─âie╚Öti ├«n Rusia, ├«ntr-o democra╚Ťie neliberal─â?

A┼úi pus din prima ├«ntrebarea-cheie. Pe de o parte, folosind mecanismele de pia┼ú─â, Putin a restabilit o parte semnificativ─â a puterii de stat ┼či a redat ├«n mare parte Rusiei rolul ei pe arena interna┼úional─â. Ast─âzi, ├«n Rusia, situa┼úia este contradictorie: pe de o parte, o politic─â extern─â puternic─â, ├«ncrez─âtoare, pe de alt─â parte, urmarea modelului de economie mondial─â, adic─â american─â, ├«n sfera economic─â intern─â. Dup─â p─ârerea mea, se poate afirma c─â oportunit─â┼úile pe care le-a avut economia liberal─â pentru refacerea ┼ú─ârii sunt epuizate la ora actual─â. Avem nevoie de o nou─â politic─â economic─â de noi persoane care s─â o pun─â ├«n aplicare. A┼č vrea s─â subliniez c─â atunci c├ónd vorbesc despre persoane noi, am ├«n vedere un nou premier, noi guvernatori, noi for┼úe politice. Ace┼čtia trebuie s─â completeze activitatea pre┼čedintelui pe care eu ├«l consider unul dintre cei mai buni politicieni din istoria Rusiei.

Sunte╚Ťi pre╚Öedintele propriului Dvs partid Partidul Patriei Mari. Acest lucru ├«nseamn─â c─â ave╚Ťi propriul Dvs drum sau dori╚Ťi s─â lucra╚Ťi cu partidul lui Vladimir Putin, o personalitate pe care se pare c─â o admira╚Ťi?

Politica este arta posibilului ┼či orice for┼ú─â politic─â este creat─â pentru a ajunge la putere. Noi sus┼úinem politica pre┼čedintelui nostru, Vladimir Putin. ├Än schimb, ne opunem politicii economice practicate de Guvern. Evolu┼úia proceselor politice din Rusia din ultimele decenii poate fi caracterizat─â ├«n felul urm─âtor: dup─â pr─âbu┼čirea Uniunii Sovietice, la putere s-au aflat liberali absolut ÔÇ×liberaliÔÇŁ. Toate ac┼úiunile ├«ntreprinse de ei nu au urm─ârit interesele Rusiei, ci ale SUA. Datorit─â ac┼úiunilor lui Putin, ├«n locul acestor liberali la putere au venit liberali patrio┼úi. Ei sunt dispu┼či s─â se opun─â politicii americane pe arena mondial─â, dar nu sunt preg─âti┼úi s─â desf─â┼čoare o politic─â intern─â suveran─â. ┼×i acest fapt duce la situa┼úia periculoas─â ├«n care desf─â┼čurarea unei politici interne suverane poate fi imposibil─â, ├«ntruc├ót economia noastr─â se afl─â ├«ntr-o stare precar─â din cauza continu─ârii cursului liberal. De aceea, dup─â p─ârerea mea, ├«n politic─â trebuie s─â apar─â persoane noi ┼či for┼úe politice noi pentru a schimba politica intern─â a ┼ú─ârii. Eu a┼č numi aceste for┼úe patriotice ┼či printre ele se num─âr─â, fire┼čte, ┼či Partidul Marea Patrie.

Partidul Dvs se prezeint─â ca un partid al ap─ârar─ârii Rusiei, dar mai ales in mass media occidental─â, Rusia este prezentat─â drept un agresor, nu o victim─â, iar exemplele sunt multiple: Crimeea, Donbass, exerci╚Ťiul militar Zapad, provoc─ârile din zona baltic─â. Deci se afl─â Rusia cu adev─ârat ├«n defensiv─â?

V─â propun s─â analiz─âm faptele. Din 1945 p├ón─â ├«n 1990 ├«n Europa au existat dou─â Germanii. Asta ├«nseamn─â c─â pe teritoriul Europei au tr─âit dou─â popoare germane diferite? Este evident c─â nu. ├Än anul 1990, un stat l-a ├«nghi┼úit pe cel─âlalt ┼či ast─âzi avem un stat german unitar ┼či un popor german unitar. Acest lucru a fost posibil datorit─â faptului c─â Uniunea Sovietic─â, adic─â Rusia, a organizat acest proces ┼či nu i-a pus piedici. ├Än prezent, noi nu ├«n┼úelegem de ce Europa pune piedici acelea┼či tip de integr─âre, doar c─â a poporului rus. ├Än politic─â este hilar s─â vorbim despre recuno┼čtin┼ú─â, ├«ns─â ne-am dori s─â vedem, ├«n primul r├ónd, din partea Germaniei ┼či a ├«ntregii Europe de Est, c─âreia nu i-am pus piedici ├«n schimb─ârile politice ├«ntreprinse, o oarecare form─â de recuno┼čtin┼ú─â. Ca s─â ├«n┼úelegi mai bine situa┼úia noastr─â: Hitler a atacat Uniunea Sovietic─â. Pentru ca un tanc german s─â ajung─â p├ón─â la Moscova avea nevoie de c├óteva zile de deplasare ne├«ntrerupt─â. Ast─âzi, de la grani┼úa Rusiei cu Ucraina p├ón─â la Moscova sunt 350 de kilometri. De la bazele americane din regiunea baltic─â p├ón─â ├«n ora┼čul meu natal, Sankt Petersburg, sunt mai pu┼úin de dou─â sute. Trupele americane, trupele NATO se afl─â acum mult mai aproape de centrele noastre economice, politice ┼či culturale. ├Äntrebarea care se pune este: cine ┼či unde se deplaseaz─â ┼či cine este poten┼úial agresor? Dac─â politicienii occidentali ar fi fost ├«ntr-adev─âr ├«ngrijora┼úi de posibilitatea izbucnirii unui r─âzboi ╚Öi ar fi vrut s─â-l evite, ei ar fi trebuie s─â fac─â o centur─â de state centrale independente. ├Än schimb, ei au ├«nc─âlcat toate obliga┼úiile pe care ┼ú─ârile occidentale i le-au dat lui Gorbaciov, iar infrastructura NATO s-a apropiat foarte mult de Rusia. ├Än jurul grani┼úelor noastre se amplaseaz─â a┼ča-numitul scut antirachet─â. La ├«ntrebarea noastr─â privind menirea lui, ni se r─âspunde la nivel de gr─âdini┼ú─â c─â este amplasat ├«mpotriva rachetelor nord-coreene ┼či iraniene. Evident, dac─â acest scut ar fi fost amplasat ├«mpotriva Iranului ┼či Coreii de Nord, atunci dou─â lucruri ar fi fost sigure: ├«n primul r├ónd, aceste ┼ú─âri ar fi avut astfel de rachete ┼či, ├«n al doilea r├ónd, sistemele antibalistice ar fi trebuit s─â se amplaseze direct la frontierele Coreii de Nord ┼či Iranului, nu ├«n Rom├ónia, Bulgaria ┼či Polonia. De aceea, dac─â e s─â continu─âm aceast─â pseudo-logic─â transmis─â de politicienii americani, atunci scopul re├«nzestr─ârii armatei ruse este ap─ârarea Europei de invazia extratere┼čtrilor. Poate va avea loc. Iar noi avem for┼úe armate bune. Sau, de exemplu, trebuie s─â ne protej─âm de baronii drogurilor din Columbia.

A╚Ťi spus c─â Europa Central─â ar trebui s─â aib─â un fel de neutralitate, s─â se constituie ca o zon─â tampon. Care este opinia Dvs despre situa╚Ťia actual─â a Grupului de la Vi╚Öegrad ╚Öi a acestei zone din Europa?

Comportamentul este diferit. Cea mai ├«ngrijor─âtoare pentru noi este pozi┼úia Poloniei. ├Äns─â, pe de alt─â parte, noi, reali┼čtii, ├«n┼úelegem c─â, din p─âcate, deciziile politice ├«n Europa nu se iau nici ├«n Bucure┼čti, nici ├«n Budapesta sau Var┼čovia ┼či nici m─âcar la Bruxelles, ci ├«n Washington. Drept urmare, pre┼čedintele nostru ├«ncearc─â s─â ajung─â la o ├«n┼úelegere cu cei care stabilesc cursul politicii europene. ├Äns─â, ├«n locul unei ├«n┼úelegeri, asist─âm la apropierea contingentelor militare de frontierele noastre. De┼či, pentru acele state despre care vorbim ar fi fost mult mai avantajos s─â aib─â o pozi┼úie neutr─â. Atunci c├ónd ┼ú─ârile din Europa de Est au intrat ├«n alian┼úa militar─â Pactul de la Var┼čovia, asupra lor a fost ├«ndreptat─â infrastructura militar─â, inclusiv arma nuclear─â a Statelor Unite. ├Än prezent, din cauza afl─ârii acestor state ├«n NATO ┼či a desf─â┼čur─ârii pe teritoriile lor a sistemului antirachet─â, asupra lor va fi ├«ndreptat─â automat ma┼čina militar─â ruseasc─â, inclusiv arma nuclear─â ruseasc─â. Care este diferen┼úa? Eu nu v─âd ca securitatea acestor state s─â fi crescut sau s─â se fi ├«mbun─ât─â┼úit ├«n urma faptului c─â asupra lor a fost ├«ndreptat─â o alt─â arm─â nuclear─â. Prioritatea a fost cu totul alta: nicio arm─â nuclear─â s─â nu fie a┼úintit─â asupra ┼ú─ârilor din Europa de Est. Atunci c├ónd americanii sperie din nou Europa cu pericolul rusesc ar trebui ca fiecare s─â-┼či pun─â urm─âtoarea ├«ntrebare: ce-i trebuie Rusiei de la Europa? Are nevoie Rusia de teritorii europene? Avem noi preten┼úii teritoriale fa┼ú─â de Polonia, Rom├ónia sau Bulgaria? N-am avut niciodat─â. Polonia are ni┼čte fantome istorice ┼či poten┼úiale preten┼úii fa┼ú─â de noi. Noi nu avem niciun fel de preten┼úii fa┼ú─â de Polonia. Noi doar dorim s─â refacem unitatea poporului nostru. Nu atent─âm la teritorii str─âine.

Asta ├«nseamn─â c─â dori╚Ťi s─â lua╚Ťi ├«napoi ╚Öi alte p─âr╚Ťi din Ucraina sau p─âr╚Ťi din ╚Ü─ârile Baltice ├«n care se g─âsesc mari comunit─â╚Ťi ruse╚Öti?

Fiecare epoc─â istoric─â dicteaz─â anumite forme de integrare. ├Änainte, un imperiu includea ├«n el un anumit teritoriu. ┼×i acest teritoriu devenea parte a respectivului imperiu. Existau state care se aflau ├«ntr-o anumit─â dependen┼ú─â de marile imperii, dar ├«┼či p─âstrau independen┼úa. ┼×i atunci o form─â de lupt─â a unor imperii cu altele a fost dezmembrarea statului inamic prin crearea pe teritoriul s─âu a unui num─âr c├ót mai mare de state mici ÔÇ×independenteÔÇŁ, care, ├«n final, au devenit dependente de un juc─âtor geopolitic important. Ca de exemplu ├«n prezent, c├ónd statele europene independente se subordoneaz─â Statelor Unite ale Americii. De aceea, putem s─â afirm─âm c─â, ├«n momentul de fa┼ú─â, chiar dac─â se p─âstreaz─â atributele exterioare ale independen┼úei, precum pre┼čedintele, drapelul ┼či stema, ├«n Europa nu exist─â state independente ├«n mod real. Nimeni nu spune c─â Europa a fost ocupat─â legal de Statele Unite, ├«ns─â, ├«n fapt, americanii o conduc. De aceea, c├ónd cineva afirm─â, ├«n prezent, c─â vrem s─â includem teritorii ├«n componen┼úa statului, cred c─â vorbe┼čte ├«n termeni caracteristici pentru secolul trecut. Noi vrem s─â ne restabilim influen┼úa pe aceste teritorii ┼či s─â punem cap─ât influen┼úei adversarilor no┼čtri geopolitici, ├«n cazul dat SUA, care a dus la izbucnirea unor conflicte armate. Poate c─â ├«n Europa Occidental─â nu to┼úi ┼čtiu c─â Ucraina, Rusia ┼či Belarus sunt trei state populate, ├«n fapt, de acela┼či popor. Ucraina nu a existat ca stat ├«n istorie. Este un proiect artificial al Imperiului Austro-Ungar, care are ┼či o dat─â concret─â de ini┼úiere: la sf├ór┼čitul sec. al XIX-lea. Un fapt interesant: ├«n SUA se tip─âreau ziare ale imigran┼úilor de pe aceste teritorii ale Imperiului Austro-Ungar. Dac─â v─â uita┼úi ├«ntr-un astfel de ziar ve┼úi vedea c─â, p├ón─â la o anumit─â dat─â din a doua jum─âtate a sec. al XIX-lea, ei ├«┼či spuneau ruteni sau ru┼či. ┼×i deodat─â, ├«n acela┼či ziar a ap─ârut denumirea de ucraineni. Adic─â, ieri a fost rutean, ast─âzi s-a transformat ├«n ucrainean. A┼ča ceva este imposibil. Ucraina a fost creat─â ┼či este sprijinit─â, ├«n prezent, de americani pentru a fi un stat antirusesc ┼či rusofob. Imagina┼úi-v─â c─â la frontiera Ungariei, de exemplu, ar fi ap─ârut un stat a c─ârui ideologie ar fi drept scop distrugerea Ungariei. ├Än acest stat ar fi tr─âit unguri, limba de stat ar fi fost un dialect al limbii maghiare, cu un num─âr mare de cuvinte germane ┼či rom├óne┼čti. Iar limba maghiar─â tradi┼úional─â ar fi fost interzis─â. Ea nu ar fi fost studiat─â ├«n ┼čcoli. Ar fi fost interzis─â la televiziuni ┼či la radio. To┼úi cei pentru care maghiara ar fi fost limba matern─â, adic─â 98%, ar fi fost obliga┼úi s─â scrie toate documentele ├«n aceast─â nou─â limb─â, care con┼úine multe cuvinte str─âine. ┼×i toate acestea pe fundalul unei propagande uria┼če c─â ├«ntreaga popula┼úie a acestui stat este alc─âtuit─â din ucraineni, nu din unguri, iar ungurii ┼či-au b─âtut joc de ace┼čti ucraineni pe parcursul ├«ntregii istorii. Aceasta este situa┼úia ├«n prezent.

├Än╚Ťeleg punctul Dvs de vedere, dar dac─â milioane de oameni spun ca sunt o na╚Ťiune, cine le poate interzice acest drept? Na╚Ťiunile se nasc ╚Öi mor. Poate c─â dintr-un punct de vedere na╚Öterea na╚Ťiunii ucrainiene poate fi considerat─â artificial─â, dar ea, acum, exist─â. Ce e de f─âcut? Contesta╚Ťi dreptul ucrainienilor de a avea un stat?

├Än prezent, oamenii afl─â despre apari┼úia unei noi na┼úiuni de la televizor. Lor li se relateaz─â acest fapt. Este un proiect absolut artificial, iar milioane de oameni nu pot s─â spun─â nimic. Altfel, am putea s─â tragem concluzia c─â, ├«n anul 1933, 80 de milioane de nem┼úi au vrut dintr-odat─â, nu se ┼čtie din ce motiv, s─â-i ucid─â pe evrei, comuni┼čti ┼či s─â ocupe ├«ntreaga Europ─â. Este evident c─â aceast─â decizie nu a fost luat─â de zecile de milioane de nem┼úi, ci de un cerc restr├óns de nazi┼čti, ajun┼či la putere. De aceea, afirma┼úia c─â milioane de oameni particip─â la procesul de creare a unei noi na┼úiuni este doar o specula┼úie politic─â. Pe oamenii simpli ├«i intereseaz─â lucruri simple: ei vor s─â aib─â un serviciu bun, un salariu bun, s─â-┼či creasc─â copiii ┼či s─â tr─âiasc─â ├«n pace. ├Äns─â lor li se inoculeaz─â furia, care, ├«n perspectiv─â, trebuie s─â duc─â la r─âzboi. Timp de ┼čase ani, nem┼úilor li s-a inoculat ura fa┼ú─â de slavi, ┼úigani, evrei ┼či comuni┼čti. Ce s-a ├«nt├ómplat dup─â aceea? Nazi┼čtii au educat oameni preg─âti┼úi s─â ucid─â f─âr─â mil─â. ├Än Ucraina, deja de dou─â decenii, se duce o propagand─â asem─ân─âtoare. A crescut o genera┼úie preg─âtit─â s─â ucid─â. ┼×i, ├«n momentul de fa┼ú─â, ea ucide oameni ├«n Donbass. ├Än Donbass nu lupt─â ru┼či ├«mpotriva ucrainenilor. Acolo lupt─â unii ├«mpotriva celorlal┼úi reprezentan┼úii aceluia┼či popor. Sunt persoane cu prenume ┼či nume de familii pur ruse┼čti care lupt─â de partea Ucrainei. La fel cum sunt persoane cu numele de familie specifice regiunilor ruse┼čti din sud, care ast─âzi se numesc statul ucrainean, care lupt─â de partea Donbassului. Ei vorbesc una ┼či aceea┼či limb─â. ├Än majoritatea celor mai brutale batalioane ucrainene se vorbe┼čte limba rus─â. Politicienii ucraineni vorbesc ├«n ucrainean─â doar ├«n fa┼úa camerelor. Cum se ├«nchide camera, ei ├«ncep s─â vorbeasc─â ├«n limba rus─â, care pentru ei este limba matern─â.

Am ├«n╚Ťeles opinia Dvs cu privire la Ucraina, dar nu crede╚Ťi c─â Europa Central─â pe care a╚Ťi dori s─â o vede╚Ťi neutr─â, a devenit parte din NATO, iar Ucraina dore╚Öte acum acela╚Öi lucru, tocmai pentru c─â Rusia nu a manageriat bine sf├ór╚Öitul Uniunii Sovietice ╚Öi nu a fost capabil─â s─â dezvolte rela╚Ťii noi cu aceste ╚Ť─âri?

Noi am stabilit cu aceste ┼ú─âri un nou tip de rela┼úii timp de peste dou─â decenii. Nu ne-am amestecat ├«n politica intern─â ┼či, la presiunea Washingtonului, am practicat rela┼úii comerciale p─âguboase pentru noi cu Ucraina, c─âreia i-am livrat gaze la un pre┼ú foarte mic. ├Än final, am ob┼úinut un stat ostil la frontierele noastre ┼či rachete NATO, care pot ajunge ├«n capitala noastr─â ├«n c├óteva minute. Noi nu mai putem, nu mai vrem ┼či nu vom mai continua o astfel de politic─â.

Ce ar trebui făcut la nivel diplomatic si la ale niveluri pentru ca Europa Centrală să devină neutră din nou? Cum putem avea un nou start între Rusia și Europa Centrală? Ce ar trebui făcut dinspre partea rusă?

Ca realist politic, voi spune: Rusia trebuie s─â se ├«n┼úeleag─â cu SUA. Iar SUA nu pot ┼či nu vor s─â se ├«n┼úeleag─â cu noi, pentru c─â scopul final al politicienilor americani nu este men┼úinerea p─âcii ├«n ├«ntreaga lume, ci men┼úinerea cu orice pre┼ú a domina┼úiei sale, chiar ┼či prin declan┼čarea de conflicte militare.

Ave╚Ťi o opinie cu privire la ÔÇ×Ini╚Ťiativa celor Trei M─âri (Intermarium/ Three Seas Innitiative), un proiect care prevede o re╚Ťea de gazoducte si NLG care s─â lege cele trei m─âri – Baltica, Adriatica ╚Öi Marea Neagr─â?

├Än prezent, gazoductele reprezint─â un instrument politic. Am fi bucuro┼či dac─â ele s-ar construi doar pentru ca gazele s─â poat─â ajunge din punctul A ├«n punctul B. ├Äns─â, ├«n┼úeleg├ónd c─â ele se construiesc ├«n scop geopolitic, noi vom sus┼úine acele trasee ale gazoductelor care sunt ├«n interesele noastre ┼či ale Europei. ┼×i ne vom opune ├«ncerc─ârilor americanilor de a construi gazoducte care s─â ne scoat─â din procesul politic european. Apropo, americanii fac exact acela┼či lucru. De aceea, Rusia ┼či Europa nu pot nicidecum s─â construiasc─â a doua ramifica┼úie a gazoductului Nord Stream 2 ┼či gazoductul sudic South Stream, care, ini┼úial, a fost blocat de Bulgaria, dup─â care de Macedonia, unde, ÔÇ×├«n mod nea┼čteptatÔÇŁ, au izbucnit proteste. ├Än prezent, se inten┼úioneaz─â construirea acestui gazoduct prin Turcia.

O ultim─â ├«ntrebare: Nu crede╚Ťi c─â lumea devine multipolar─â ╚Öi c─â Europa Central─â ar putea deveni unul dintre ace╚Öti poli? ├Än acest caz, nu ar fi ├«n interesul Rusiei s─â sprijine acest─â emancipare cu scopul de a scoate regiunea de sub domina╚Ťia occidental─â?

Ne pronunţăm pentru o lume multipolară, întrucât este mult mai stabilă. După părerea mea, trebuie să sprijinim procesele europene care au drept scop final crearea în întreaga Europa sau într-o parte a ei a unui nou punct de putere la scară globală.

 

Traducere în limba franceză

N. Starikov : ┬ź Les politiciens occidentaux auraient du cr├ęer une ceinture d’├ëtats ind├ępendants en Europe centrale ÔÇ»┬╗

Traducere în limba engleză

https://visegradpost.com/en/2017/12/09/n-starikov-western-politicians-should-have-established-a-belt-of-independent-central-european-states/

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.