Stimate domnule Călin Georgescu,
Vă scriu această scurtă scrisoare având în vedere discuțiile anterioare purtate cu Dvs. la Timișoara în vara anului 2017, cu prilejul conferinței organizate la Universitatea de Vest din Timișoara. Cu acest prilej, în discuțiile private purtate după conferință alături de …………………., am abordat împreună tema suveranității economice și în primul rând a celei monetare, subiect al cărții „Naționalizarea Rublei Calea spre Libertatea Rusiei” de Nikolai Starikov, carte a cărei ediții în limba română tocmai o editasem.
În cele de mai jos voi prezenta schematic câteva idei pe care le consider utile pentru țară și care din punctul meu de vedere, pot fi benefice în cadrul comunicării Dvs. cu poporul român.
- Pornind așadar de la preocuparea noastră comună pentru suveranitate monetară și de la conceptul de „sound money”, moneda acoperită de resurse reale și limitate, aș dori să vă atrag atenția asupra ultimelor evoluții pe plan internațional care deocamdată nu au făcut parte din discursul public de la noi.
Așa cum știți, după abandonarea etalonului aur de către Administrația Nixon în anul 1971, sistemul monetar internațional a devenit unul inflaționist bazându-se pe împrumuturile guvernamentale americane, acumularea de datorii publice și emiterea de monedă în cantitate discreționară de către FED, banca centrală a Statelor Unite. Inflația astfel generată este exportată ulterior în întreaga lume iar masa monetară disponibilă în alte state este ajustată prin mecanismul dobânzilor și al ratelor de schimb. Această stare de fapt a condus la migrarea industriilor manufacturiere în zonele cu forță de muncă ieftină și acumularea unor deficite comerciale și bugetare cronice în țările emitente de monedă, în primul rând SUA, pe mecanismul „nu puteți voi exporta cât putem noi să tipărim”. Acest sistem se apropie însă de final, la ora actuală existând doar două variante – A. un război de mari dimensiuni pentru a forța în continuare acceptarea dolarului de către țările producătoare sau B. o resetare completă a sistemului monetar internațional și revenirea la o formă de „sound money”.
Personal, în ultimi patru ani am urmărit îndeaproape atât evoluția aurului, etalonul monetar tradițional al omenirii, cât și cea a Bitcoin – care poate fi asimilat unei forme digitale de aur, datorită faptului că este singura monedă digitală emisă descentralizat, în cantitate limitată. O altă caracterizare utilizată ar fi cea de „energie digitală” pentru că mecanismul de emisie monetară necesită utilizarea unei cantități ridicate de energie. De aceea, Bitcoin este de fapt și singura monedă care realizează o legătură o legătură fizică între lumea reală, palpabilă, și cea digitală[1]. Acest subiect relativ abstract a fost destul de greu de înțeles de nu doar de publicul larg ci și de lumea finanțelor. Lucrurile s-au schimbat însă în cursul anului trecut și se schimbă accelerat de la lună la lună:
- La începutul anului trecut, marile fonduri americane BlackRock, Fidelity etc au intrat oficial în această piață și prin mecanismul unor ETF (Exchange Traded Funds) au acumulat un segment semnificativ din piață – 1 milion BTC dintr-un total de 21 milioane;
- De la finalul anului 2024 standardele de contabilitate au fost modificate pentru a facilita acumularea de către corporațiile americane ale acestor tipuri de active în sensul redării bilanțiere la prețul de piață nu la cel mai mic cost istoric;
- Astăzi, 8 februarie 2025, un număr de 18 state americane au inițiative legislative pentru crearea unei rezerve statale de Bitcoin;
- În vara anului 2024 președintele Trump a participat la cea mai mare conferință internațională de Bitcoin și a prezentat un program politic care prevede înființarea unei rezerve federale digitale, de fapt un Fort Knox digital. Acest lucru este încă în desfășurare. Pe baza celor mai recente declarații se pare că varianta studiată de administrația americană este de a înființa un fond suveran de investiții care să efectueze astfel de plasamente.
Indiferent de vederile noastre asupra unui asemenea tip de investiții, consider că trebuie luat în considerare un scenariu în care Bitcoin poate deveni un nou standard monetar, posibil alături de aur. Nu pot exclude nici măcar varianta unei inflatări deliberate a acestui activ astfel încât să se ajungă la un scenariu incredibil în care SUA să achite parțial datoria externă (dacă va decide în acest sens) pur și simplu plătind-o cu … x monede digitale. Ar fi o soluție extrem de facilă după 50 de ani de deficite comerciale.
În acest context, pe care m-aș bucura să-l detaliem într-o discuție personală, vă propun ca și România, asemenea statelor americane, să în considerare înființarea unei Rezerve Naționale de Bitcoin. O astfel de inițiativă ar putea fi derulată fie prin banca națională (variantă avută în calcul la ora actuală de Cehia) , fie prin Ministerul Finanțelor, fie printr-un Fond Suveran de Investiții – așa cum studiază americanii.
Înființarea unui Fond Suveran de Investiții care să aibă ca scop pe lângă cele de mai sus și readucerea în portofoliul național al unor companii strategice, de exemplu în domeniul energiei, o consider prioritară pentru o politică economică cu preocupări naționale.
2. Am observat că Dvs. sunteți atacat virulent creându-vi-se imaginea unui președinte ostil firmelor multinaționale și capitalului străin. Îmi permit să vă sugerez ca încă din perioada campaniei electorale să numiți un consilier responsabil pentru comunicarea cu mediul de afaceri. Am în vedere în mod special firmele multinaționale care depășesc un prag de semnificație din punct de vedere al contribuției bugetare și al numărului de angajați. O astfel de numire ar putea dezamorsa tensiunile pe care inamicii Dvs. încearcă să le acumuleze în relația cu marile firme. Așa cum cu siguranță știți, situația economică a țării este una extrem de fragilă iar orice fugă de capital ar avea o consecință gravă asupra populației putând genera șomaj în masă și grave dezechilibre bugetare. Consider că o bună comunicare cu mediul multinațional poate micșora aceste riscuri.
Tot la acest capitol aș sugera un mesaj către industria IT cu privire la facilitățile fiscale recent retrase. Este important ca România să păstreze și să dezvolte această ramură iar un mesaj „apă-hrană-energie”plus tehnologie s-ar putea să aibă impact atât asupra unei părți din public cât și în mediul de afaceri. De fapt și crearea unei rezerve naționale de Bitcoin este un pas în această direcție.
3. În fine, în încheiere îmi permit să sugerez crearea în jurul Dvs. a unui Consiliu de Experți în politicile economice, sociale și juridice. După părerea mea, un astfel de consiliu ar trebui să fie constituit cât mai rapid pentru ca prin recomandările sale să poată preveni și adapta politicile economice naționale la evoluțiile care vor apărea pe plan internațional.
În concluzie, această scrisoare este un îndemn la crearea unei rezerve naționale de Bitcoin, la numirea unui reprezentat pentru comunicarea cu companiile multinaționale și completarea mesajului Dvs. cu o componentă pro high-tech. Vă mulțumesc pentru parcurgerea acestui material pe care am încercat să-l sintetizez într-o formă cât mai succintă acceptând totodată faptul că ideile exprimate necesită aprofundare și rafinare.
Cu stimă,
Dr. Bogdan Herzog
Timișoara, 8 februarie 2025
[1] Este esențială distincția între Bitcoin, un activ produs descentralizat, generat prin convertirea de facto a energiei într-un activ digital și celelalte „criptomonede” care sunt emise centralizat de firme care acționează ca un emitent corporatist (ca și cum am emite moneda „Herzog” sau „Georgescu”). Nu este acesta locul potrivit ca să insist, dar distincția este importantă.
