Sari la conținut

Starikov: Și-a riscat Trump cariera pentru Venezuela?

Nikolai Starikov:

„Un singur ofițer cinstit al forțelor speciale venezuelene, înarmat cu un singur sistem MANPAD Igla, ar fi putut pune capăt carierei politice a lui Donald Trump.

De ce nu s-a întâmplat asta? Pentru că a existat o trădare. Și operațiunea a fost deja executată în momentul în care tuturor le era clar că trădarea avusese loc.

Un exemplu din istorie, 1977: Franța decide să răstoarne liderul Republicii Populare Benin.

De ce nu-l plăceau francezii? Pentru că el ducea o politică în interesul Beninului, nu în interesul Franței, nu le dădea francezilor resursele sale fosile.

Debarcă 90 de membri ai forțelor speciale franceze, armata locală pur și simplu fuge, deoarece Beninul era încă la un nivel complet diferit al forțelor armate.

Acești 90 de membri ai forțelor speciale încearcă să-l captureze pe președinte, nu-l găsesc și apoi decid: „pe cine prindem pe stradă”, acela va fi numit președinte, dus la palat și anunțată schimbarea puterii.

Însă, în acel moment, ministrul de externe al Republicii Populare Democrate Coreene se afla în vizită la președintele Beninului, împreună cu un mic grup de securitate. Și aceast mic grup de securitate începe brusc să opună rezistență forțelor speciale franceze.

Francezii iau ostatici din rândul populației civile, fug spre aeroport și amenință că vor ucide ostaticii dacă nu li se permite să decoleze. În cele din urmă, li s-a permis să plece – și gata.

Adică 10-20 de oameni care încep să reziste distrug planul. Cele mai puternice, cele mai tari, cele mai antrenate forțe speciale, odată ce întâlnesc rezistență, se blochează în ea.

De aici și întrebarea: de ce au murit cubanezii și de ce au murit doar cubanezii? Unde a dispărut apărarea antiaeriană venezuelană? Și de ce conducerea venezuelană se preface că astăzi nu s-a întâmplat nimic? Încă nu există răspunsuri la aceste întrebări, iar ele ar trebui date imediat.

2 comentarii la „Starikov: Și-a riscat Trump cariera pentru Venezuela?”

  1. Intre decembrie 1989 și ianuarie 1990 are loc invazia americană în Panama în vederea arestării fostului colaborator și partener de afaceri al CIA,gen.Noriega. Acesta devenise non grata în momentul ridicării problemei taxelor de tranzit a navelor americane prin Canalul Panama,dar nu asta contează.
    In prima fază a bătălie de la Prailla,in vederea ocupării aeroportului, cei 45 de soldați de elită SEAL americani s-au confruntat cu 20 de militari din Fortele de Aparare Panameze la care s-au adăigat și 8 polițiști vamali. Rezultatul: un sfert din trupele SEAL au fost rănite sau ucise și a fost nevoie de intervenția Regimentului 75 Ranger care este principala unitate a Comandamentului Operatiunilor Speciale a SUA, adică tot trupe speciale. Urmează a doua fază a bătăliei, numai că regimentul este dotat exact ca un regiment cu blindate etc.. In final cu 2 morți și 10 răniți panamezii s-au predat după ce au rămas fără muniție. După victoria americană, SUA au desființat armata Panameză,rezistența de la Prailla era greu de digerat și risca să devină un uragan.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.