În seria de scurte filmări care explică articolele din cartea Integrarea în Turnul Babel astăzi am abordat două mecanisme de “război psihologic” respectiv atribuirea unor vinovății istorice colective și altruismul patologic.
Cum a fost manipulată psihologic populația Europei.
Rumble
You Tube
Iata ce imi da chatgpt cu privire la urmatorul aspect:
Bogdan Herzog și Corvin Lupu sunt doi autori și cercetători care au scris despre evenimentele din 1989 în România, dar fiecare dintr-o perspectivă diferită, reflectând propriile lor cercetări și viziuni asupra evenimentelor de la acea vreme.
Bogdan Herzog despre Revoluția din 1989
Bogdan Herzog este cunoscut pentru abordările sale analitice și critica detaliată a evenimentelor din 1989, în special în ceea ce privește interpretarea acestora ca o lovitură de stat mai degrabă decât o revoluție populară. Herzog subliniază anumite trăsături care sugerează că schimbările politice din decembrie 1989 au fost mai mult un proces intern al elitei politice, și nu o acțiune spontană a maselor, așa cum este adesea prezentată revoluția în narațiunile oficiale.
Iată câteva puncte cheie din abordarea lui Bogdan Herzog:
Elita politică din interiorul Partidului Comunist:
Herzog consideră că ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989 a fost mai mult o „schimbare de regim” operată din interiorul Partidului Comunist Român (PCR) și al structurilor de putere, cu o componență de elită care a dorit să înlăture regimul Ceaușescu din motive politice și economice. El sugerează că lideri ca Ion Iliescu și alții, care au preluat rapid puterea, făceau parte din structuri de putere mai largi și au folosit ocazia pentru a-și consolida propriile interese.
Manipularea percepției publice:
Herzog punctează faptul că procesul de înlăturare a lui Ceaușescu nu a fost complet transparent și că misterul „teroriștilor” și al „revoluționarilor” din decembrie 1989, care au fost acuzați de atacuri asupra protestatarilor, sugerează o manipulare a percepției publice. În opinia lui Herzog, aceste evenimente au fost folosite pentru a justifica intervenția armatei și a structurilor de securitate.
Schimbările rapide ale liderilor politici:
Încă o observație importantă pe care o face Herzog este legătura între comunismul de tip Ceaușescu și noile structuri politice care au preluat puterea. El consideră că schimbarea rapidă a guvernului și preluarea controlului de către figuri ca Ion Iliescu și alții din vechiul sistem sugerează mai mult o înlocuire controlată a regimului decât o „revoluție populară” autentică.
Corvin Lupu despre Revoluția din 1989
Corvin Lupu, un alt cercetător și autor care a abordat subiectul Revoluției din 1989, are o perspectivă distinctă, fiind mai deschis către ideea unei revoluții autentice, dar cu anumite nuanțe și rezerve. Lupu a fost de asemenea preocupat de complexitatea evenimentelor din 1989, încercând să înțeleagă mișcările sociale și politice din acea perioadă.
Rolul masei populare:
Spre deosebire de Herzog, Corvin Lupu subliniază mai mult implicarea maselor populare în evenimentele din 1989, în special în orașe precum Timișoara și București. El consideră că oamenii care au ieșit în stradă aveau un motive clare de nemulțumire față de regimul lui Ceaușescu, iar aceste proteste, deși în mare parte spontane, au fost o parte importantă a procesului de schimbare a regimului. Potrivit lui Lupu, aceste mișcări reflectă o dorință reală a populației de a scăpa de dictatura Ceaușescu și de a înlocui regimul comunist cu un sistem politic mai deschis.
Divizarea între „revoluționari” și „comuniști”:
Lupu evidențiază o diviziune internă între cei care s-au alăturat mișcării populare și cei care au încercat să preia controlul din interiorul regimului. În această privință, Lupu argumentează că există o întrepătrundere între ceea ce ar putea fi considerat o revoluție din jos în sus și o lovitură de stat din partea celor care, chiar și sub regimul Ceaușescu, aveau putere și influență.
Contextul geopolitic:
Corvin Lupu subliniază, de asemenea, importanța contextului geopolitic al anului 1989. Căderea regimurilor comuniste în alte țări ale blocului sovietic (Polonia, Ungaria, Cehoslovacia) a avut o influență considerabilă asupra evoluțiilor din România. Lupu sugerează că mișcările din România nu au fost complet izolate și că au fost legate de o serie de procese politice și economice care se desfășurau în Europa Centrală și de Est, ceea ce a contribuit la colapsul regimului Ceaușescu.
Tranziția și „fereastra de oportunitate”:
Lupu vorbește despre „fereastra de oportunitate” pe care a oferit-o schimbarea de regim în 1989, care a permis ca o parte din vechile structuri comuniste să își păstreze influența asupra noii ordini politice. Aceasta a dus la faptul că noii lideri, inclusiv Ion Iliescu și cei din jurul său, au preluat rapid controlul, ceea ce a facilitat o tranziție relativ lină, dar care a păstrat anumite elemente ale vechiului regim.
Concluzii
În concluzie, Bogdan Herzog și Corvin Lupu au viziuni diferite despre evenimentele din 1989:
Herzog este mai sceptic în privința ideii de revoluție populară și consideră că evenimentele din decembrie 1989 au fost mai degrabă o lovitură de stat orchestrată de elitele din interiorul regimului comunist.
Lupu, pe de altă parte, pune mai mult accent pe rolul masei populare în procesul de schimbare a regimului, dar recunoaște și că elitele politice din vechiul regim au jucat un rol crucial în preluarea puterii după căderea lui Ceaușescu.
Amândoi sunt de acord că există o complexitate semnificativă în analiza acestui moment istoric, iar nuanțele dintre revoluție și lovitură de stat sunt greu de distins în totalitate.