Pe 11 Septembrie 2001 Klaus Schwab nu mânca gândaci

├Äntruc├ót ├«n zilele acestea se desf─â╚Öoar─â Forumul Economic de la Davos m-am g├óndit s─â scriu c├óteva r├ónduri inedite despre Klaus Schwab. Informa╚Ťiile de mai jos sunt verificate iar cititorul le poate considera certe. Voi semnala acolo unde speculez.

Ce f─âcea Klaus Schwab ├«n timpul atentatelor teroriste de la 11 septembrie 2001? A╚Ťi fi probabil ├«nclina╚Ťi s─â spune╚Ťi c─â studia ├«nc─âlzirea global─â ├«ntr-un laborator elve╚Ťian sau c─â evalua capacitatea nutritiv─â a g├óndacilor, fiind deja la a treia coropi╚Öni╚Ť─â. Ei bine, garantat nu! Cum putem afirma cu siguran╚Ť─â asta?  Foarte u╚Öor, pentru c─â ├«n diminea╚Ťa zilei de 11 septembrie 2001, Herr Schwab, aflat chiar la New York, era invitatul rabinului Arthur Schneier ├«n sinagoga din Upper East Side. Cei doi au luat micul dejun ├«mpreun─â ╚Öi au vizionat ├«ngrozi╚Ťi spectacolul morbid, condamn├ónd extremismul religios[1]. De unde ╚Ötim c─â nu au m├óncat g├óndaci? Putem afirma acest lucru cu certitudine pentru c─â g├óndacii nu sunt un aliment kosher (Leviticul 11:20) ╚Öi ne putem g├óndi c─â meniul oferit de gazd─â s-a ├«ncadrat ├«n aceste prescrip╚Ťii. 

├Än ultimii ani Klaus Schwab a ie╚Öit extrem de mult ├«n lumina reflectoarelor a╚Öa c─â ├«n acest scurt articol nu ne vom focaliza aten╚Ťia asupra domniei sale, ci asupra gazdei dejunului din 11 septembrie 2001. Rabinul Arthur Schneier conduc─âtorul congrega╚Ťiei din extrem de bogatul Upper East Side al New Yorkului este o figur─â cel pu╚Ťin la fel de interesant─â. Pe scurt, ├«n lumea real╚Ťiilor interna╚Ťionale Rabbi Schneier este un gigant. ├Än anul 2020, la ├«mplinirea v├órstei de 90 de ani, a fost felicitat ├«ntre al╚Ťii de Papa Francisc, Papa Emeritus Benedict al XVI-lea, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, Bill Clinton, Donald Trump, Vladimir Putin, Angela Merkel, Viktor Orban etc, etc, etc[2].  

Rabbi Schneier s-a n─âscut ├«ntr-o familie vienez─â. Tat─âl, comerciant, a murit c├ónd Arthur era ├«nc─â foarte t├ón─âr. Odat─â cu Anschluss-ul familia s-a ├«mpr─â╚Ötiat ├«n lume. Actualul venerabil rabin ne spune c─â unchiul s─âu a schiat p├ón─â ├«n Elve╚Ťia iar el ├«nsu╚Öi, ├«mpreun─â cu mama, s-a refugiat la Budapesta. La finalul r─âzboiului, Arthur Schneier a revenit la Viena, unde unchiul s─âu revenise ├«n calitate de conduc─âtor al zonelor de ocupa╚Ťie american─â ale Austriei[3]. (Zonele de ocupa╚Ťie american─â din Austria au inclus Salzburg ╚Öi Austria Superioar─â. Viena, ca ╚Öi Berlinul, a fost ├«mp─âr╚Ťit─â temporar ├«n sectoare de puterile ├«nving─âtoare ├«n r─âzboiul mondial).  Din Viena, Arthur Schneier a emigrat ├«n Statele Unite unde s-a ├«nscris la facultate/ studii rabinice la Universitatea Yeshiva. La terminarea facult─â╚Ťii, pe c├ónd avea dou─âzeci ╚Öi ╚Öapte de ani, a fost invitat s─â conduc─â rug─âciunile la deschiderea lucr─ârilor Senatului American[4]. Dup─â primii ani ├«n conducerea unei sinagogi de importan╚Ť─â mai mic─â a fost desemnat conduc─âtorul bogatei comunit─â╚Ťi din Upper East Side. A ├«nfiin╚Ťat o funda╚Ťie numit─â ÔÇ×Appeal of Concience FoundationÔÇŁ preocupat─â de dialogul interconfesional ╚Öi toleran╚Ť─â religioas─â. ├Än aceast─â calitate s-a ├«nt├ólnit cu cei mai importan╚Ťi lideri mondial ╚Öi fiind decorat ╚Öi stimat de ├«ntreg mapamondul. A fost ╚Öi  vice-pre╚Öedinte al Congresului Mondial Evreiesc (WJC) condus de Edgar Bronfman. ├Än aceast─â calitate a vizitat frecvent Europa de Est ├«n atribu╚Ťiile sale ca vice-pre╚Öedinte al WJC intr├ónd politica interna╚Ťional─â ╚Öi liberalizarea politicii de emigrare.

Unei  asemene cariere prodigioase merit─â cu siguran╚Ť─â s─â i se aloce mai multe volume. Eu ├«ns─â m─â voi opri doar asupra unor aspecte minore. M-am ├«ntrebat de exemplu, cum ajunge un t├ón─âr emigrant orfan s─â conduc─â rug─âciunile ├«n fa╚Ťa Senatului  American, sau cum ajunge un fugar pe schiuri ╚Öeful sectoarelor ocupate de americani ale Austriei? S─â l─âs─âm pe moment deoparte asemenea ├«ntreb─âri ├«n favoarea unei informa╚Ťii la fel de uluitoare ca ├«ntreaga carier─â a lui Schneier: Arthur Schneier e un bun rom├ón. Poftim? Nu, nu am ├«nnebunit. ├Änainte de a deveni celebru prin activismul ├«n politica interna╚Ťional─â, ba chiar ├«nainte de a deveni rabin, Arthur Schneier a fost un bun rom├ón, cel pu╚Ťin ├«n accep╚Ťiunea autorit─â╚Ťilor americane. Cum a╚Öa? Simplu, conform propriilor declara╚Ťii, vienezul Arthur Schneier a emigrat ├«n Statele Unite la finalul anilor 1940 pe cotele de emigrare rezervate Rom├óniei[5]. Cum s-a putut a╚Öa ceva?  A╚Öa ceva s-a putut ├«nt├ómpla pentru c─â mama sa fusese n─âscut─â ├«n Rom├ónia, la Ia╚Öi. Gitel Schneier (n─âscut─â Bergman) a fost fiica lui Moshe Bergman, bunicul lui Schneier fiind una dintre cele mai importante personalit─â╚Ťi ale ora╚Öului Ia╚Öi, Av Beit Din (ABD,) adic─â conduc─âtorul cur╚Ťii rabinice din capitala Moldovei[6]. La r├óndul s─âu, bunicul Moshe era fiul unui alt ABD, rabinul Avraham Bergman din Yasinya (Gali╚Ťia) ╚Öi a╚Öa mai departe.  Vede╚Ťi dumneavoastr─â, t├ón─ârul Arthur Schneier care ajungea ├«n New York ├«n  1947 se trage dintr-una din cele mai reputate dinastii rabinice din spa╚Ťiul Est-European. M─â g├óndesc c─â, ar fi posibil ca pe l├óng─â indubitabilele calit─â╚Ťi personale, la cariera fulminant─â a lui Rabbi Schneier s─â fi contribuit familia ╚Öi recomand─ârile, a╚Öa cum ar trebui s─â fie ├«n orice comunitate serioas─â[7].

Leg─âturile lui Arthur Schneier cu Rom├ónia nu se limiteaz─â ├«ns─â doar la invocarea unui act de cet─â╚Ťenie al str─âmo╚Öilor. Schneier a vizitat adeseori ╚Ťara noastr─â, l-a cunoscut personal pe Nicolae Ceau╚Öescu cu care s-a ├«nt├ólnit ├«n mai multe r├ónduri, iar Moses Rosen, ╚Öef-rabinul comunit─â╚Ťii evreie╚Öti din Rom├ónia a fostul unul din prietenii s─âi. Leg─âturile dintre cele dou─â familii rabinice au fost at├ót de apropiate ├«nc├ót la fiecare vizit─â efectuat─â la New York, Moses Rosen ├«nnopta la familia Schneier. Mai mult dec├ót at├ót, ├«n 1980 Rosen a fost cel care a oficiat ceremonia religioas─â la prima c─âs─âtorie a lui Marc Schneier, fiul rabinului american[8].┬á┬áA╚Ö specula c─â filiera Moses Rosen-Schneier a fost una dintre cele mai redutabile p├órghii de influen╚Ťare a politicii americane vis-a-vis de Rom├ónia. O astfel de p├órghie ar fi putut fi activat─â atunci c├ónd se ├«ncerca organizarea unei vizite de stat, sau pentru a ob╚Ťine o declara╚Ťie de sprijin fa╚Ť─â de politica anti-sovietic─â a Rom├óniei, sau pentru ob╚Ťinerea unor credite din partea unor institu╚Ťii interna╚Ťionale. Dar asemenea rela╚Ťii func╚Ťioneaz─â doar at├ót timp c├ót interesele converg ╚Öi fiecare e con╚Ötient de locul s─âu.

Ie╚Öind de pe terenul specula╚Ťiilor ╚Öi intr├ónd pe cel al certitudinilor ne ├«ndrept─âm aten╚Ťia spre fatidicul an 1989. ├Än ianuarie 1989 direc╚Ťia de contra-informa╚Ťii din cadrul Departamentului Securit─â╚Ťii Statului ├«nregistreaz─â una dintre cele mai mari victorii: arestarea diplomatului Mircea R─âceanu ca spion american, o arestare impecabil documentat─â, cu fotografii compromi╚Ť─âtoare, ├«n fine, tot tac├ómul. Mircea R─âceanu este fiul adoptiv al lui Gheorghe R─âceanu un vechi tovar─â╚Ö al lui Ceau╚Öescu, av├ónd drept tat─â natural, un alt tovar─â╚Ö, pe Andrei Bernath. Pe 11 martie, via BBC ╚Öi Vocea Americii, Nicolae Ceau╚Öescu este somat s─â se retrag─â de la putere de c─âtre un grup de fo╚Öti tovar─â╚Öi condus de Silviu Brucan (Bruckner) despre care Ceau╚Öescu ├«nsu╚Öi sus╚Ťinea c─â este tot agent american[9]. La finalul lunii martie, rugat fiind de institu╚Ťii americane (nu specul─âm care anume) Arthur Schneier pleac─â la Bucure╚Öti pentru ultima sa ├«nt├ólnire cu Nicolae Ceau╚Öescu. La ├«nt├ólnirea respectiv─â, Schneier solicit─â eliberarea lui Mircea R─âceanu, dar este refuzat, pre╚Öedintele Rom├óniei sus╚Ťin├ónd c─â se simte personal tr─âdat de comportamentul agentului respectiv[10]. Ceau╚Öescu nu a ascultat sfaturile primite de la Schneier care a fost nevoit s─â se ├«ntoarc─â cu m├óna goal─â din Bucure╚Öti.[11] La nou─â luni de la fatidica ├«nt├ólnire se ├«nt├ómpl─â urm─âtoarele: Ceau╚Öescu este ├«mpu╚Öcat ├«n ziua de Cr─âciun ├«ntr-o lovitur─â de stat condus─â de Silviu Brucan ╚Öi, ├«n aceea╚Öi zi, un avion militar NATO, primul avion care a intrat ├«n spa╚Ťiul aerian al Rom├óniei dup─â lovitura de stat de la Bucure╚Öti, ├«l preia pe Mircea R─âceanu care tocmai fusese eliberat la instruc╚Ťiunile lui Brucan[12].

Ar mai fi multe de scris despre modul ├«n care personaje  mai pu╚Ťin cunoscute publicului larg, dar foarte bine cunoscute deciden╚Ťilor, ne-au influen╚Ťat ╚Öi ne influen╚Ťeaz─â existen╚Ťa. E suficient ├«ns─â pentru o singur─â zi ├«n care aten╚Ťia ar fi trebuit s─â ne-o capteze Forumul Economic de la Davos.

Concluzie

Ce e important din toate informa╚Ťiile de mai sus, cu ce trebuie s─â r─âm├ón─â cititorul? Din toate cele de mai sus important este s─â ╚Ťinem minte c─â pe 11 septembrie Klaus Schwab nu a m├óncat g├óndaci. 

Ziarul Scânteia din 11 Aprilie 1978. Fotografie din timpull vizitei lui Nicolae Ceaușescu în SUA.

[1] Informa╚Ťie public─â: https://www.jta.org/2002/02/05/lifestyle/religion-has-role-at-economic-forum

[2] https://www.worldjewishcongress.org/en/news/rabbi-arthur-schneier-a-giant-turns-90-6-0-2020

[3] Interviu cu Arthur Schneier https://www.un.org/en/awake-at-night/S3-E28-united-we-prevail-divided-we-fail

[4]https://www.rubio.senate.gov/public/_cache/files/dfd6c3c8-9c30-4b97-8ad4-57c4ed9df6d8/390B9F2C2D85273F0B770391B82E8771.galloway—sct-amicus-brief-final-.pdf

[5] Interviu cu Arthur Schneier https://www.un.org/en/awake-at-night/S3-E28-united-we-prevail-divided-we-fail

[6] Genealogia familiei poate fi studiat─â aici:  https://www.geni.com/people/Rabbi-Moshe-Bergman-ABD-Jassy-and-later-of-Jassina-Korosmezo/6000000084679535261

[7] Dispari╚Ťia bunicilor ├«n timpul r─âzboiului, se pare ├«n urma deport─ârii ├«n lag─ârul de la Auschwitz, face cu at├ót mai posibil─â dorin╚Ťa comunit─â╚Ťii de a ajuta cariera unicului nepot. Interviu cu Arthur Schneier https://www.un.org/en/awake-at-night/S3-E28-united-we-prevail-divided-we-fail

[8] https://www.tabletmag.com/sections/news/articles/beachhead

[9] Textul complet al stenogramei CPEx din 13.03.1989 este disponibil ├«n Revista Sfera Politicii Nr. 2(178)/2014, pp. 101-102, https://revistasferapoliticii.ro/sfera/pdf/Sfera_178-Rev1.pdf

[10] https://www.nytimes.com/1990/01/08/world/upheaval-east-dissident-ceausescu-political-prisoner-says-he-betrayed-ex-ruler.html

[11] Mircea R─âceanu a fost ultimul condamnat la moarte din regimul comunist. Sentin╚Ťa pronun╚Ťat─â de judec─âtorul Gic─â Popa a fost ulterior comutat─â de Nicolae Ceau╚Öescu la dou─âzeci de ani de ├«nchisoare. Pe 25 decembrie 1989 acela╚Öi Gic─â Popa urma s─â ├«l condamne la moarte pe Nicolae Ceau╚Öescu. https://adevarul.ro/stiri-locale/alba-iulia/povestea-ultimului-condamnat-la-moarte-al-lui-1613734.html

[12] Cercet─âri ╚Öi interviuri personale coroborate cu informa╚Ťii publice, de exemplu cele oferite de gen. Iulian Vlad ├«n volumul de interviuri Rogojan, A., ÔÇ×Confesiuni pentru IstorieÔÇŁ. Informa╚Ťiile oferite de I. Vlad documenteaz─â interven╚Ťia lui Brucan ├«n noaptea de 22 decembrie ├«n favoarea lui R─âceanu, nu ╚Öi evacuarea acestuia din Rom├ónia.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.